Amenințări și promisiuni: războiul hibrid al Rusiei în R. Moldova
Publicat în:
Decizia Moldovei de a adera la regimul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei în noiembrie anul trecut a alimentat o campanie de dezinformare a Moscovei aflată deja la cote înalte. Este constatarea unei analize a publicației Euractiv. Potrivit autorilor, Moscova desfășoară un război hibrid împotriva țării candidate la UE. Iar populația dintre Prut și Nistru este supusă unui șir întreg de amenințări dar și de promisiuni, la prima vedere, tentante.
Când Republica Moldova a aderat la sistemul de sancțiuni european, Moscova a amenințat că nu va lăsa aceasta fără răspuns.
Una dintre narațiunile-cheie desfășurate de Rusia și împuterniciții săi în Moldova este că țara este controlată de „Occidentul colectiv”. Cu alte cuvinte, nu mai are suveranitate.
Recent, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova i-a certat pe liderii moldoveni pentru că nu s-au dovedit suficient de recunoscători Rusiei pentru „eliberarea” de sub Imperiul Otoman, în 1812 – așa cum numește Rusia anexarea părții răsăritene a Principatului Moldovei.
În centrul campaniilor de dezinformare ale Kremlinului se află două componente paralele, constată Euractiv. În primul rând, induce percepția de instabilitate și pericol în țară și, în al doilea rând, promite diverse stimulente și subvenții pentru „prietenia” cu Rusia.
Pentru a provoca nesiguranță și instabilitate, narațiunile rusești spun că Moldova este „atrasă” de către Occident în războiul din Ucraina. O idee vânturată și la noi, în România, de extrema dreaptă, încă de la declanșarea invaziei, probabil cu scopul de a descuraja sprijinirea Ucrainei.
Un alt narativ rusesc evidențiază amenințarea instabilității în Transnistria, regiunea separatistă din Moldova controlată de Kremlin și ocupată de soldații ruși.
Zvonuri ”de succes”
La sfârșitul lui februarie, au fost lansate zvonuri care sugerau că autoritățile transnistrene ar fi urmat să ceară anexarea de către Rusia, pe care Putin ar fi aprobat-o rapid.
O poveste – amintește Euractiv – infirmată vehement de Chișinău, dar care a căpătat notorietate atunci când a ajuns în mass-media occidentală.
Dacă acesta a fost scopul dezinformării, atunci a fost o operațiune de mare succes, parțial concepută pentru a speria investitorii internaționali.
Euractiv oferă exemplul producătorului japonez de piese auto Fujikura, care a anunțat că închide o fabrică din Comrat deoarece principalul client, Volkswagen, „a decis să transfere producția de piese pentru mașinile sale din Moldova într-o țară NATO”.
Ca urmare a alinierii la sancțiunile UE, Moldova a blocat exporturile a trei fabrici transnistrene către Rusia, invocând „dubla utilizare” a componentelor, în scopuri civile și militare.
Acest lucru, combinat cu un nou cod vamal care impune companiilor transnistrene înregistrate în Moldova să plătească aceleași taxe ca și alte companii moldovenești, a provocat probleme economice serioase regiunii separatiste.
Rusia nu are căi directe de a răspunde, în schimb, folosește amenințări, dezinformare și tactici hibride de război.
Un alt scop și poate mai important al acestor campanii de dezinformare este de a fractura opinia publică în societatea moldovenească.
Neutralitatea a devenit un cuvânt la modă pentru personalitățile politice și partidele pro-Kremlin care îl folosesc ca argument împotriva investițiilor în apărarea națională și împotriva relațiilor mai strânse cu Europa.
Iar mesajul pe care îl transmite Rusia este clar: legăturile mai strânse cu Europa sunt echivalate cu legăturile mai strânse cu NATO. Dacă renunțați la aceasta, Rusia va oferi energie ieftină și diverse beneficii economice – transmite Kremlinul. Un mesaj care va fi amplificat, în perspectiva referendumului pentru Europa, aflat în pregătire.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România