Cine reprezintă România în Parlamentul European? Și de cine trebuie apărată acolo?
Publicat în:
Am vorbit în episodul de luni despre calitățile pe care ar trebui să le aibă un europarlamentar pentru a putea servi cu succes proiectul european și interesele României. Am vorbit despre angajamentul european, competențe profesionale, capacitatea de negociere și de a genera consens.
Astăzi vom vorbi despre cine pe cine reprezintă în Parlamentul European – pentru că veți auzi în această campanie electorală formulări precum ”mergem să reprezentăm România în Parlamentul European” sau, mai mult, ”mergem să apărăm România”.
Nu este foarte clar de cine trebuie apărată România în instituțiile europene. Cine ne atacă, la Bruxelles și Strasbourg? Cei care se erijează în apărători nu ne spun cine sunt atacatorii. Și cum poți fi agresat într-o organizație din care faci parte și ai putere de decizie.
Vedem cu toții că atacul la adresa Europei și, implicit a României, vine dintr-un cu totul alt sistem, dintr-o cu totul altă direcție geografică.
Și totuși, cum rămâne cu ”reprezentarea României”?
Adevărul este că în adunarea legislativă, cetățenii europeni sunt reprezentați în funcție de convingerile lor politice: conservatori, liberali, social-democrați, ecologiști și așa mai departe.
În cadrul Adunării, europarlamentarii se organizează pe grupuri politice și nu pe criterii naționale. Europarlamentarii își exprimă pozițiile în funcție de orientările politice, nu de apartenența națională.
Europarlamentari din aceeași țară pot vota diferit. De fapt, aceasta este situația cea mai des întâlnită în Parlamentul European. Și nu este deloc o ”trădare a interesului național”. O primă concluzie: pentru un europarlamentar contează mai mult orientarea politică decât țara din care provine. Așadar, ideea cu ”reprezentarea României” în Parlamentul European necesită unele ajustări.
Se întâmplă uneori ca europarlamentari de orientări politice diferite dar proveniți din aceeași țară să voteze pe aceeași linie.
Este o situație rar întâlnită, iar în Parlamentul European se încearcă mai curând evitarea unor astfel de situații. Personal, în anii relativ îndelungați în care am urmărit, inclusiv de la fața locului, lucrările Parlamentului European, nu am întâlnit o situație în care întreaga delegație a României să voteze împotriva unui proiect. Cu alte cuvinte, nimeni nu a atacat România.
Se mai poate întâmpla ca subiectul să fie unul care corespunde interesului național – de exemplu, în cazul României, aderarea deplină la Spațiul Schengen, negocierile de aderare cu Republica Moldova, condamnarea războiului Rusiei.
Atunci ar fi de așteptat ca votul delegației românești să fie în aceeași direcție. Dar astfel de cazuri reprezintă excepții. Să fim atenți, așadar cu reprezentarea României și mai ales, cu atacarea ei în Europa. Dar cine reprezintă, până la urmă, România în Uniunea Europeană? Vom vorbi despre aceasta în episodul viitor.
Alegeri Europarlamentare - Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România