Ziua Europei. ”Declarația Schuman” față în față cu ”suveranismul”
Publicat în:
Astăzi este 9 mai, Ziua Europei, o zi care celebrează pacea și unitatea în Europa. Data marchează lansarea istoricei „Declarații Schuman”, de la 9 mai 1950, care a propus o nouă formă de cooperare politică, pentru a face războiul de neconceput între națiunile Europei. Propunerea lui Schuman este considerată a fi baza pentru ceea ce este acum Uniunea Europeană. Mesajul ”Declarației Schuman”...

Importanța acestei declarații este cu atât mai vizibilă astăzi, când asistăm la o contestare a proiectului european, tot mai vocală, deși departe de a fi majoritară.
Mai întâi de toate, să înțelegem contextul istoric.
Războiul de-abia se terminase. Ruinele erau încă vizibile. Țările Europei făceau eforturi extraordinare pentru reconstrucție și în același timp erau determinate să evite un alt război. Dar și să răspundă de o manieră unitară amenințării comunismului.
Guvernele occidentale erau conștiente că, odată slăbite de un nou conflict, ar fi fost o pradă ușoară pentru Uniunea Sovietică.
Aceasta trebuie să ne dea mult de gândit, celor de azi. Pentru că a fost o primă înțelegere, la nivel politic, a realității că națiunile europene singure nu pot rezista provocărilor, că europenii trebuie să fie uniți.
Așa au ajuns cei de atunci la concluzia că trebuie să pună în comun producţia de cărbune şi oţel, pentru a face imposibil un nou război între Franţa şi Germania.
Azi poate părea simplu, într-o piață unică și într-un spațiu al tuturor libertăților.
Dar în acele vremuri, oțelul și cărbunele însemnau atribute cheie ale suveranității. A fost o primă punere în comun a elementelor de suveranitate. Și procesul de punere în comun a elementelor de suveranitate a continuat, cu fiecare pas făcut înainte de Comunitatea, și apoi Uniunea Europeană.
De la piața unică la politica agricolă comună, de la libera circulație a capitalurilor și a forței de muncă la moneda euro și Spațiul Schengen, de la roaming la emiterea de datorii comune și până la preconizata armată europeană sau spațiul de securitate european.
Acest proces, unic în lume, poate continua sau poate fi încetinit sau bulversat în numele suveranismului. Va aduce aceasta mai multă stabilitate în Europa și va asigura mult dorita pace?
Mai mult ca sigur, fondatorii Proiectului European ar spune că nu.
Iată ce spunea Jean Monet, fondator al Comitetul de Acțiune pentru Statele Unite ale Europei, considerat unul dintre părinții actualului proiect european:
”Nu va fi pace în Europa dacă statele se vor reface pe baza suveranităţii lor naţionale, cu implicaţiile cunoscute în politică şi protecţionism economic…Statele din Europa nu sunt îndeajuns de puternice pentru a garanta prosperitatea necesară şi dezvoltarea socială pentru popoarele lor. Iată de ce statele europene trebuie să se constituie într-o federaţie sau o entitate europeană care să le aducă împreună în cadrul unei construcţii economice comune” .
Iar Jean Monet spunea aceasta în plin război, în 1943, pe când făcea parte din Comitetului Naţional de Eliberare francez.
Putem reflecta la aceste cuvinte, cu o lună înainte de alegerile europene.

Alegeri Europarlamentare - Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului.
