Diaspora, prima beneficiară a apartenenței României la UE. Dar ce va arăta votul?
Publicat în:
Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, numărul secțiilor de votare pentru românii din diaspora va crește substanțial, în vederea alegerilor pentru Parlamentul European, din 9 iunie. Aceasta arată creșterea rolului diasporei în cadrul societății românești. Iar românii din diaspora europeană sunt primii beneficiari ai statutului de membru al României în cadrul uniunii. Rămâne de văzut cum se va reflecta aceasta în alegeri.
După cum transmite MAE, vor fi organizate cu 167 mai multe secţii decât cele de la alegerile parlamentare din 2020 şi cu 474 mai multe decât secţiile de votare organizate la alegerile europarlamentare din 2019.
Cele mai multe secţii se vor regăsi, evident, în statele în care se află cele mai numeroase comunităţi de cetăţeni români: Italia Spania, Regatul Unit , Germania, Franţa și așa mai departe.
Creșterea numărului de secții arată, pe de o parte, lecția învățată a unor alegeri precedente, în care aglomerația de la urne a dominat jurnalele de știri, a generat nemulțumiri și emoție publică și – spun unii analiști – chiar a influențat rezultatul unor alegeri.
Guvernul încearcă, așadar, să evite eventuale acuzații că ar încerca să-i împiedice pe unii români să-și exercite dreptul de vot.
Evident, mărirea numărului de secții arată și rolul pe care diaspora îl joacă în cadrul societății românești, un corp care a depășit de mult timp granițele de stat ale României.
Și trebuie să spunem că diaspora, îndeosebi cea din statele membre ale Uniunii Europene, este unul dintre primii beneficiari ai aderării României.
Libertate de circulație și drepturi depline de muncă, participarea la sistemele de protecție socială, adesea foarte generoase, ale țărilor gazdă, accesul neîngrădit și gratuit sau la costuri foarte reduse al copiilor nu doar la studii de bază, ci până la cele mai înalte niveluri universitare. Toate acestea, considerate probabil de către foarte mulți drept sinonime cu normalitatea, există datorită apartenenței României la Uniunea Europeană.
Chiar și în cazul Marii Britanii, care a ieșit din bloc după referendumul din 2016, statutul românilor și posibilitatea ca ei să rămână pe teritoriul Regatului, s-au datorat apartenenței României la UE.
Instituțiile europene au fost cele care au negociat statutul cetățenilor UE pe teritoriul britanic și nu se știe deloc dacă într-o negociere directă București-Londra s-ar fi obținut aceleași avantaje. Mai degrabă am putea crede că nu.
Ca primi beneficiari ai avantajelor apartenenței României la UE, românii din diaspora au fost priviți mult timp, de către cei de acasă, ca un fel de avangardă a progresului, oameni care au avut curajul să plece spre necunoscut, care izbutit, prin muncă asiduă, în societăți competitive. Și mai ales, oameni care au cunoscut mai devreme viața în societăți normale, cu instituții funcționale și servicii publice de calitate.
Însă, mai recent, imaginea a început să se nuanțeze, pe măsură ce curentele anti-europene au început să ia avânt și în rândul românilor din diaspora. Ba chiar, spun unii analiști, într-o măsură și mai mare decât în interiorul României.
Dacă este sau nu adevărat, ne-o vor arăta aceste alegeri pentru Parlamentul European, în comunități care au avut cel mai mult de câștigat de pe urma apartenenței României la blocul celor 27.
După aceea, vom putea analiza situația în cunoștință de cauză și având la bază date certe. Până atunci, este bine că românii din diaspora au posibilitatea de a-și manifesta opțiunea, oricare ar fi ea.
Alegeri Europarlamentare - Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România