Ziua în care ”climatoscepticii” au amuțit – dar nu pentru mult timp
Publicat în:
Am urmărit miercuri dezbaterea din Parlamentul European despre inundațiile catastrofale care au lovit centrul și estul Europei. Și am constatat un consens rar întâlnit când vine vorba despre schimbările climatice sau despre rolul Uniunii Europene, în general.
Avem nevoie de acțiune și avem nevoie de solidaritate. Cam acesta a fost mesajul venit din toate părțile hemiciclului de la Strasbourg.
Câteva date concrete oferite de comisarul pentru managementul crizelor, Janus Lenarcic: au fost afectați mai bine de două milioane de oameni, în câteva zile a plouat cât pentru câteva luni. Au fost emise peste 100 de avertizări locale prin serviciul european Copernicus. Mai precis, autoritățile au fost prevenite din timp asupra efectelor ploilor și au putut – sau ar fi putut - să ia măsuri de protecție, inclusiv evacuarea unor localități.
Iar dacă în anii 1980, pagubele anuale provocate de catastrofele climatice se ridicau la circa 8 miliarde de euro, acum nivelul ajunge la 50 de miliarde.
Cu alte cuvinte, nimeni nu mai poate pretinde că banii alocați în lupta contra schimbărilor climatice sunt bani aruncați. Potrivit comisarului pentru managementul crizelor, un euro investit în această direcție aduce beneficii de doi sau trei euro.
Pentru a acoperi, măcar parțial, pagubele produse acum, există Fondul European de Solidaritate, pentru care au fost alocate aproape 7 miliarde de euro în actualul exercițiu bugetar. Guvernele pot cere fonduri, trimițând la Bruxelles date concrete referitoare la pagubele înregistrate.
Atenție, însă: daunele care puteau fi asigurate nu vor fi compensate din fonduri europene – de exemplu, asigurarea obligatorie a locuințelor.
Provocarea este mai amplă ca niciodată – fapt recunoscut de mai toți vorbitorii, indiferent de culoarea politică. Și, privind tabloul mai larg, inundațiile care se produc acum în centrul și estul Europei fac parte din același peisaj cu incendiile de vegetație cu care se luptă Portugalia.
Citeste siInundațiile din Europa centrală și efectele lor politice
Europa este continentul care se încălzește cel mai repede. Aceasta înseamnă o evaporare mai puternică iar apa astfel intrată în atmosferă trebuie să cadă undeva. Este o simplă lege a fizicii.
O lege pe care vocalii contestatari ai schimbărilor climatice au acceptat-o, de această dată. Nimeni nu a mai vorbit, în dezbaterea de miercuri, despre ”isteria climatică”. Nici măcar cei din grupurile conservatoare și de extremă dreapta, cunoscuți ca fiind ”climatosceptici”.
L-am văzut pe reprezentantul Partidului Lege și Justiție, din Polonia, altfel cu un discurs care neagă schimbările climatice. Am văzut-o pe reprezentanta partidului ungar Fidesz, al lui Viktor Orban. Și ea au cerut acțiune rapidă din partea Uniunii Europene și solidaritate. Cât mai multă solidaritate! La fel, extrema dreaptă din România a uitat teoriile conspirației și a cerut sprijinul Europei.
Dar să nu ne facem prea multe iluzii. Acum, când situația e dramatică, toți cer ajutorul Uniunii Europene și nimeni nu mai neagă schimbările climatice.
Dar apele se vor retrage, viața va reveni la normal. Și odată cu aceasta, negarea va înflori din nou, teoriile conspirației și înjurăturile la adresa Europei se vor relua. Aceasta este o realitate la fel de palpabilă ca și schimbările climatice.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România