Europenii se tem cel mai mult de dezastrele naturale. Românii nu fac excepție

Comisia europeană a publicat datele unui sondaj tip Eurobarometru cu privire la riscurile percepute de cetățeni. Cercetarea și-a propus să afle și măsura în care europenii se consideră pregătiți să față diferitelor riscuri și măsura în care se consideră protejați de autorități. De notat că datele au fost strânse în luna februarie a acestui an, deci înainte de producerea unor fenomene extreme pe parcursul acestei veri, cum ar fi incendiile de vegetație sau inundațiile care au lovit centrul Europei.

Inundații într-o localitate din județul Galați, România, septembrie 2024 © Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta

Așadar, ce îi face să se teamă cel mai mult pe europeni? Pentru unii, riscurile majore vin de la fenomenele naturale, pentru alții, sunt de natură geopolitică, reiese din sondaj.

În termeni generali, europenii se consideră în cea mai mare măsură expuși la fenomene meteorologice extreme (38%). Urmează urgențele de sănătate umană (27%) – desigur, o reminiscență a pandemiei de Covid-19.  

Puțin peste 20% menționează amenințări la adresa securității cibernetice, tensiuni politice sau geo-politice - de exemplu, tulburări civile sau diviziuni sociale. În aceeași măsură, europenii se tem de întreruperile infrastructurii critice, cum ar fi rețelele de electricitate, gaz sau apă potabilă.

Cei mai expuși la fenomene meteorologice extreme se consideră cetățenii din Grecia (61%), Malta (56%) și Slovenia și Ungaria (ambele 48). Și printre români, fenomenele meteo extreme sunt considerate principalul risc, în proporție de 40%.

În Portugalia și Cipru, cel mai menționat element este „incendiul scăpat de sub control”.

Dar dacă sudul și estul Europei privesc îndeosebi către fenomenele naturale, în nord, principalele riscuri percepute au legătură mai curând cu activitățile umane.

Astfel, cetățenii din Suedia și Danemarca se simt expuși în cel mai înalt grad la „amenințări privind securitatea cibernetică” (în proporție de 57% și respectiv 49%).

În Estonia, o țară supusă de multă vreme războiului hibrid al Rusiei, respondenții se simt expuși la „întreruperea infrastructurii critice” (49%). Germania este singura țară în care respondenții menționează „tensiuni politice sau geopolitice” (38%). Explicabil, pentru o țară care vede ascensiunea extremei drepte și resimte efectele unui discurs menit să divizeze societatea.

Sondajul mai indică faptul că majoritatea cetățenilor UE (58%) nu se simt bine pregătiți pentru dezastre sau urgențe care se pot întâmpla în zona în care locuiesc. În timp ce 39% consideră că nu au suficient timp sau resurse financiare pentru a se pregăti pentru dezastre sau urgențe.

Dar ce măsuri concrete își iau europenii pentru a răspunde situațiilor neprevăzute?

Aproape jumătate (47%) cetățenii UE spun că au la îndemână o lanternă sau lumânări.

Cât privește celelalte măsuri de pregătire, mai mult de o treime spun că au rezerve de medicamente pentru urgențe. Și mai puțin de o treime au provizii de băuturi sau alimente. Doar unul din cinci păstrează o rezervă de apă pentru gătit și igienă sau un radio alimentat cu baterii.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România