Un recent sondaj de opinie realizat de compania IPSOS în rândul tinerilor din România scoate în evidență câteva date care ar trebui să le dea de gândit liderilor politici. Studiul se intitulează ”Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor, într-o Românie a inegalităților sociale” și a fost lansat vineri de fundația Friedrich-Ebert România. Cercetarea a fost realizată pe 1.150 de tineri din România, cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani.
Să spunem mai întâi că, potrivit datelor prezentate, 55% consideră că democrația este o formă bună de guvernare, în vreme ce 25% sunt de părere că dictatura poate fi și ea bună, „în anumite situații”.
În același timp, 41% dintre tinerii români cred că ar trebui să avem un lider puternic, „care nu își bate capul cu Parlamentul și cu alegerile”. O cifră care aduce aminte de rezultatele altui studiu sociologic recent, realizat de GLOBSEC, potrivit cărora, în aceeași măsură, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani ar accepta un sistem totalitar.
Revenind la sondajul IPSOS, un tânăr din trei ar renunța la anumite libertăți civile pentru un trai mai bun.
Dar apetența relativ ridicată a tinerilor pentru un sistem de guvernare autoritar vine în contrast cu răspunsul la întrebarea legată de instituțiile în care ei au cea mai mare încredere. Este vorba despre Alianța Nord-Atlantică (46%), urmată, oarecum firesc de Armată, cu 44% și Uniunea Europeană cu 41%.
Iar Uniunea Europeană și NATO, evident, nu au nimic în comun cu dictatura sau suprimarea libertăților.
Cum să ne explicăm?
Înainte de a formula o ipoteză, să mai aruncăm o privire pe rezultate și să observăm că 55% dintre tineri consideră că veniturile ar trebui să fie mai egale, 57% sunt de acord ca statul să aibă o participare mai mare în afaceri și industrie și 73% cred că este în responsabilitatea guvernului să ajute oamenii.
De asemenea, 72% dintre tineri români spun că principala problemă cu care România se va confrunta în următorii 10 ani este corupția. Pe locurile doi și trei se află emigrarea (57%) și calitatea serviciilor publice (54%).
Toate acestea indică un sentiment de teamă cu privire la viitor. Și de asemenea, o căutare a unor repere care să le confere tinerilor mai multă siguranță. În acest context, instituții puternice precum NATO și UE par să răspundă acestor nevoi.
O temă care ar trebui să le dea de gândit liderilor politici prinși în aceste zile în febra electorală. În lipsa unor instituții democratice funcționale, tinerii pot cădeau ușor pradă tentațiilor autoritariste.
Și mai este ceva.
Datele studiului arată că procentajul tinerilor români cu studii superioare din segmentul de vârstă 25-29 de ani este de 22%, în scădere cu aproape patru puncte față de acum zece ani. Și în tendință inversă față de media Uniunii Europene, unde ponderea a crescut, în ultimul deceniu, de la 35 la 42%.
De altfel, România ocupă de departe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene. Față de 22% în dreptul României, proporția tinerilor irlandezi cu studii superioare este 61%. Mai vorbim despre 53% în cazul Spaniei, aproape 50% în Belgia și de ce nu, 37% în Bulgaria. Doar în cazul Ungariei putem vorbi despre un nivel apropiat de România, dar tot ceva mai ridicat: 26%.
Poate că și aceste cifre să explice apetența unei proporții însemnate a tinerilor pentru sistemele de guvernare autoritariste.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România