O nouă Yalta pentru România? Unde ne aflăm și pe ce ne putem baza
Publicat în:
Declarațiile consilierului prezidențial Cristian Diaconescu privind includerea României într-un nou aranjament de tip Yalta – pe care autorul le-a nuanțat, mai apoi – au produs multă emoție în societate. Așadar, chiar ar trebui să ne facem griji?
Problema este că fostul ministru de externe al României nu este singurul care pune lucrurile într-o lumină sumbră. Iată-l pe europarlamentarul finlandez Mika Aaltola care, citând surse confidențiale din cadrul SUA și NATO, afirmă că administrația Trump ar fi oferit Europei trei săptămâni pentru a accepta o capitulare a Ucrainei.
Altfel – spune eurodeputatul finlandez – americanii ar urma să-și retragă forțele din Europa iar rușii vor fi încurajați să testeze soliditatea Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic.
Afirmațiile au fost însă nuanțate de primul ministru finlandez Petteri Orpo. Acesta spune că discuția despre un termen de trei săptămâni stabilit de Statele Unite este speculativă.
Premierul finlandez a spus că Europa trebuie să aibă o voce comună și să furnizeze Ucrainei un pachet de ajutor puternic. De asemenea, să continue sancțiunile împotriva Rusiei.
Șirul îngrijorărilor este însă mai lung.
Potrivit informațiilor obținute de ziarul german Bild, agențiile de informații și oficialii occidentali se îngrijorează de faptul că președintele rus Vladimir Putin face presiuni pentru revenirea la aranjamentele de securitate de dinainte de 1990.
Un oficial european de securitate a declarat pentru ziarul german că cererile lui Putin le oglindesc pe cele din 2021, inclusiv retragerea completă a forțelor americane din toate țările NATO care au aderat după Războiul Rece. Este în linie cu ceea ce a spus și consilierul prezidențial Cristian Diaconescu.
Unii vor spune că Bild este „doar” un tabloid german, dornic de senzațional. Să nu uităm însă că același ziar s-a dovedit a fi foarte bine informat în ianuarie-februarie 2022 cu privire la intențiile Rusiei de a invada Ucraina. Și aceasta, în pofida negărilor vehemente de la Moscova dar și din partea multor voci europene.
Fostul ministru de externe lituanian Gabrielius Landsbergis a amintit că Rusia a cerut anterior ca NATO să revină la granițele sale din 1997. Și, dacă astfel de solicitări au fost făcute în trecut, nu există niciun motiv pentru care Putin nu ar face eforturi pentru același lucru în negocierile de la Riad, crede fostul ministru de la Vilnius.
Este clar, situația nu e deloc liniștitoare și mulți comentatori au apelat la istorie făcând paralele cu momentul München 1938 sau Yalta 1945.
Într-adevăr, învățămintele trecutului nu trebuie uitate. Dar trebuie să vedem și deosebirile.
De exemplu, în momentul Yalta 1945, sovieticii puseseră deja cizma în Europa Centrală și de Est. Nu este cazul acum. Sau... nu încă. Deci, cunoscând lecțiile istoriei, încă mai putem preveni.
Spre deosebire de München 1838, în momentul München 2025, Ucraina este hotărâtă să lupte împotriva unui eventual dictat. Nu a fost cazul atunci, cu Cehoslovacia.
În sfârșit, revenind la momentul Yalta 1945, Europa era atunci devastată, incapabilă să mai lupte și să se opună tăvălugului sovietic.
Astăzi, Europa este o putere economică incomparabilă cu Rusia. Cu toate problemele sale, cu tot egoismul unor lideri naționali, deceniile de integrare au dus totuși la formarea unui ethos european, împărtășit de o largă majoritate a cetățenilor, în jurul a 70%, dacă ne uităm la rezultatele alegerilor europene.
Și, în contextul sumbru de azi, poate că ceea ce ne va scoate la liman va fi tocmai acest ethos european și mai ales capacitatea liderilor de a lăsa orgoliile mărunte și interesele mici pentru a se uni în fața răului cel mare.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România