”Cealaltă” Românie: cei prinși între două lumi, care detestă totul
Publicat în:
Nicușor Dan a câștigat cu un scor concludent alegerile prezidențiale. Dar ar trebui să întoarcem privirea și către cei care nu l-au votat, către cei din partea cealaltă. Și mai ales către vestul Europei, unde celălalt candidat, George Simion, a dominat categoric în preferințele electorale.
Înfrângerea electorală a generat reacții diverse printre susținătorii din diaspora ai lui George Simion, așa cum se poate observa pe rețelele de socializare.
Unii îl acuză pentru comportamentul din ultima parte a campaniei, când a refuzat dezbaterile televizate și nu a intrat în dialog cu susținătorii săi în vizitele din Europa.
Dezamăgirea îi face pe mulți dintre susținătorii săi să afirme că nu vor mai participa vreodată la alegeri, că ocazia unică de a genera o schimbare în România a fost pierdută. Ba chiar că vor renunța la cetățenia română.
Alții continuă să nege evidența și să îl considere adevăratul câștigător, victima unei imense fraude electorale puse la cale de Sistem. Și în această categorie putem găsi și unele abordări radicale.
Într-un interviu la cald, pe care ni l-a acordat în noaptea victoriei, președintele ales Nicușor Dan a recunoscut că această fractură socială este greu de tratat. O abordare cât se poate de realistă.
Însă aceasta nu înseamnă că fractura trebuie ignorată.
În definitiv, trebuie să ne întrebăm cum se face că tocmai oamenii care au plecat să lucreze în țările mai dezvoltate ale Uniunii Europene s-au dovedit, la urne, cei mai eurofobi. De ce resping, mulți dintre ei cu vehemență, valorile societăților în care muncesc și trăiesc. De ce au dezvoltat o asemenea frustrare atât față de țara pe care au părăsit-o cât și față de cea care i-a primit.
Primii emigranți ai anilor 2000, au făcut, în general, eforturi pentru a înțelege țările și societățile în care au ajuns și pentru a se integra. Dar lucrurile au prins să se schimbe pe măsură ce noii veniți au găsit comunități mai închegate și aproape închise.
Putem chestiona modalitățile prin care dezinformarea a fost mai ușor de promovat în interiorul acestor comunități compacte. Putem vorbi despre rolul adesea nefast Bisericii Ortodoxe, despre bariere lingvistice, șoc civilizațional.
Sau despre dezamăgirea că viața la care visau în momentul plecării se dovedește adesea o himeră. Azi, diferențele de salarizare și nivel de trai între România și vestul Europei s-au redus până într-acolo încât practicarea unei munci slab calificate în afara țării poate să nu mai aducă beneficii sensibile. Sau chiar să se dovedească de-a dreptul o afacere proastă.
Dar indiferent care ar fi cauzele, acestea trebuie căutate și analizate. Pentru că este atât problema României cât și a țărilor gazdă. Este o problemă europeană.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România