Ballymena și lecția pentru românii din diaspora: iată unde duce discursul urii!
Publicat în:
De câteva zile, orașul nord-irlandez Ballymena a devenit centrul violențelor de stradă declanșate de tentativa de viol asupra unei tinere fete. Revoltele care au cuprins țara au fost descrise drept „rasiste” de către poliție și „atacuri fără sens” de către prim-ministrul Keir Starmer. Într-o societate dominată de diviziune, cum este cea românească, evenimentele din Irlanda de Nord trebuie să ne dea mult de gândit.
Înainte de concluzii, să vedem cum comentează evenimentele jurnaliștii britanici, aflați la fața locului. BBC vede ”un amestec periculos de factori, într-un mediu plin de violențe inspirate de ură. Oamenii nu devin rasiști peste noapte.
Se pare că cei implicați așteptau o ocazie să-și exprime ura. Rețelele de socializare continuă să fie o platformă folosită și abuzată pentru relatarea violențelor.
Pe lângă opiniile extreme și teoriile conspirației, au existat numeroase apeluri la calm, nu doar din partea politicienilor și a liderilor comunitari”.
The Spectator observă că ”acuzațiile protestatarilor împotriva populației rome din oraș sunt ușor diferite de plângerile legate de lucrătorii migranți.
Violența din această săptămână s-a concentrat în zona Clonavon Terrace, care, la fel ca alte zone defavorizate din Ballymena, are acum o majoritate de rezidenți născuți în străinătate. Aproximativ jumătate dintre locuitorii străzii se identifică drept romi. Există acuzații conform cărora sosirea comunității a coincis cu o creștere a criminalității în Ballymena, iar cazuri de trafic sexual de mare amploare au implicat cetățeni români care locuiesc în oraș”.
Iar pentru Sky News, ”este greu de prevăzut unde se va termina totul. Se vorbește aici că aceste tulburări abia încep.
Ar putea continua săptămâni întregi - și deja există semne de întrebare cu privire la presiunea care se va acumula asupra poliției, care va fi disperată să dezescaladeze această situație”.
Dar cum putem vedea de la noi aceste evenimente? Cel mai simplu răspuns: discursul urii promovat pe rețelele sociale.
Dar pentru membrii comunității de cetățeni români aflați sub presiune în Irlanda de Nord, pastila este și mai amară.
De luni de zile, ei înșiși au fost bombardați pe rețelele sociale cu discursul urii și răzbunării, de către liderii români de la extrema dreaptă. O parte însemnată a membrilor comunităților românești, din Ulster și de pe întreg cuprinsul Europei, a căzut în plasă. Unii dintre ei nu s-au dat înapoi de la a revărsa torente de ură la adresa conaționalilor care au votat diferit la 18 mai. Ba, au fost și apeluri la acțiune directă, violentă, pentru – nu-i așa? – a-și lua țara înapoi.
Unde duce acest discurs? Românii din zona afectată de revolte, aproape toți fără legătură cu fapta care a declanșat evenimentele, sunt astăzi victime.
Ura e oarbă. Odată sădită, nu alege. Este precum o revărsare de ape sau un incendiu de nestăvilit. Cei care au căzut pradă discursului urii promovat de extrema dreaptă din România au acum ocazia să vadă unde duce. Și să se gândească.
Apropos: statul român, pe care îl voiau îngenuncheat, demolat, pentru a pune în loc utopia lui Călin Georgescu, acest stat român căruia unii i-au distrus documentele, astăzi face eforturi disperate să-i protejeze. Indiferent de felul în care unii sau alții au votat pe 18 mai.
Și mai e ceva: o tăcere asurzitoare s-a remarcat în aceste zile dinspre extrema dreaptă pe tema evenimentelor din Irlanda de Nord. O tăcere care spune multe.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România