Rusia nu sare în sprijinul Iranului – și n-ar fi primul aliat lăsat baltă
Publicat în:
Rusia a condamnat cu fermitate loviturile americane asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului. Moscova a denunțat bombardamentele drept „iresponsabile”. Iranul este principalul aliat al Rusiei din Orientul Mijlociu. Dar nu ar fi putut Rusia să facă mai mult în sprijinul Iranului?
Să lăsăm la o parte retorica. Și să vedem care a fost sprijinul real pe care Iranul l-a primit din partea aliatului său, Rusia, de când Israelul, și apoi Statele Unite, și-au lansat atacurile. Și vom constata că, dincolo de condamnări sau de avertismentul Kremlinului cu privire la un dezastru nuclear, Teheranul nu a simțit cu adevărat ajutorul Moscovei.
Rusia trece drept aliatul strategic al Iranului, iar cele două țări sunt legate de un acord de cooperare militară care, într-adevăr, nu menționează sprijinul reciproc în caz de atac din partea unui terț. Dar chiar și așa, Rusia ar fi putut face mai mult în sprijinul aliatului său.
Să nu uităm că Teheranul a aprovizionat Moscova cu celebrerele drone Shahed în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Așa că ar fi de presupus că Rusia ar fi putut, totuși, face mai mult.
Dar, după cum comentează revista franceză Le Point, Rusia ar avea chiar interesul unei prelungiri a conflictului.
Pe de o parte, ar duce la distragerea atenției internaționale de la războiul pe care Rusia îl poartă în Ucraina statutul Statelor Unite pe scena internațională.
Ca să nu mai vorbim de creșterea prețurilor petrolului, pe care acest război o provoacă deja – și care s-ar putea intensifica dacă Iranul închide Strâmtoarea Hormuz, prin care trece 20% din petrolul mondial. Un baril mai scump ar însemna venituri suplimentare pentru mașina de război a Kremlinului.
Într-adevăr, așa cum notează colegii noștri de la RFI, Putin nu a livrat Iranului nici avioane de vânătoare, nici rachete S-400, lucru pe care Teheranul îl dorea. Și, așa cum subliniază The Atlantic, Moscova are puțin interes ca Iranul să dobândească arme nucleare - ceea ce ar diminua influența Moscovei pe scena internațională.
Citeste siStatele Unite și ”duplicitatea iraniană”
Realitatea cruntă este că Rusia nu prea mai are nevoie de Iran.
În timp ce dronele Shahed furnizate de Republica Islamică au fost esențiale pentru invazia Ucrainei o perioadă, Moscova produce acum aceste arme pe propriul teritoriu - și își procură componentele din alte părți.
Privind în urmă, n-ar fi pentru prima dată când Kremlinul își lasă baltă aliații: Armenia a simțit-o pe pielea ei, acum doi ani, când etnicii armeni au fost nevoiți să părăsească enclava Nagorno Karabah. La fel cum Rusia nu a putut opri căderea regimului de la Damasc, al lui Bashar Al-Asad.
În ultimele două decenii, Moscova s-a afirmat drept un prieten, protector sau garant al regimurilor iliberale și autoritare din întreaga lume. Însă iată că retorica nu a trecut testul realității. Ceea ce sună nu tocmai plăcut în capitale precum Minsk sau Phenian.
Și arată cât de naivi – ca să rămânem doar la ideea idioților utili – sunt exponenții extremei drepte care promit că vor menține pacea prin bună înțelegere cu Rusia.
În realitate, Kremlinul nu-și susține nici măcar aliații de lungă durată. Ce să mai spunem despre respectarea înțelegerilor și a acordurilor internaționale, pe care le-a încălcat de câte ori a avut interesul.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România