Președintele acuză ”războiul hibrid” al Rusiei. Cum va acționa?

”România se află sub războiul hibrid al Rusiei de 10 ani”. Sunt afirmațiile președintelui României, Nicușor Dan. Afirmații repetate și întărite în două zile consecutive, în două interviuri televizate, la TVR și B1TV. Declarația președintelui vine într-un context politic intern și internațional încărcat. Și trebuie să aibă urmări.

Președintele Nicușor Dan în conferință de presă la Palatul Cotroceni. © Administrația Prezidențială

Să privim, așadar, în jurul nostru.

Alegerile care se apropie în Republica Moldova sunt marcate de un val de dezinformare fără precedent, venit dinspre Federația Rusă.

De asemenea, Rusia încearcă să altereze procesul electoral prin cumpărarea de voturi. Sume imense în cash sunt aduse de cărăuși, din  Rusia. Unele transporturi sunt interceptate de autoritățile de la Chișinău. Altele, probabil, nu. Iar rezultatul alegerilor din Republica Moldova are consecințe directe asupra stabilității României.

În România, un fost adjunct al șefului serviciului secret din Republica Moldova a fost arestat sub acuzația că ar fi livrat secrete de stat KGB-ului din Belarus – în spatele căruia se vede, de fapt, Rusia. Și se pune întrebarea dacă cel arestat a avut și colaboratori din România.

În ultimele luni, în România au circulat numeroase narative false. Cel mai probabil inspirate din Rusia. De exemplu, că România ar urma să intre în război de partea Ucrainei, pe 3 septembrie. Sau că măsurile de austeritate sunt cauzate de ajutorarea Ucrainei și a republicii Moldova. Sau că guvernul ar urma să declare o nouă pandemie, pentru a limita libertatea de circulație a cetățenilor.

Citeste siNu, nu ne-au luat la oaste. Și nici nu sărăcim din cauza Ucrainei

De asemenea, declarația vine imediat după ce alianța NATO a fost supusă unei provocări majore, odată cu dronele trimise de Rusia înspre Polonia. O altă fațetă a războiului hibrid.

În aceste condiții, să privim la declarația de ieri a cancelarului german Friedrich Merz :

„Rareori în istoria Republicii Federale situația de securitate a fost atât de gravă. Fundamentele arhitecturii de securitate europene, care ne-au permis să trăim timp de decenii în libertate, pace și prosperitate, au devenit fragile”,

a declarat Merz la ceremonia de învestire a noului președinte al Serviciului Federal de Informații (BND). Un asemenea avertisment trebuie să ne dea de gândit, cu atât mai mult cu cât știm că politicienii de vârf din Germania își măsoară cuvintele cu multă atenție.

Vestea proastă este că tocmai acum administrația Trump ar fi informat țările din Europa că se retrage din eforturile comune de combatere a dezinformării din partea unor țări precum Rusia, China și Iran, potrivit unor rapoarte publicate de Financial Times.

Iar Europa încearcă să suplinească pierderea prin constituirea unui ”Centru european pentru reziliența democratică”, menit să reunească expertiza și resursele statelor membre și ale țărilor vecine. Anunțui a fost făcut de președinta von der Leyen, miercuri, în discursul despre starea Uniunii.

Iată, așadar, împrejurările în care președintele vorbește despre războiul hibrid la adresa României, numind și agresorul: Rusia.

Aceste cuvinte nu pot rămâne fără urmări. Președintele nu este un simplu agent constatator. El deține puteri pe care este obligat să le folosească, dacă tot a vorbit de o formă de agresiune asupra țării.

Recent, societatea civilă aproape că l-a somat pe președinte să acționeze împotriva războiului hibrid. Să vedem dacă declarațiile președintelui Nicușor Dan chiar marchează un început al acțiunii hotărâte din partea statului.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România