În fața crizei energetice, Serbia cere ajutorul UE - Bruxelles așteaptă reforme
Publicat în:
A venit timpul ca Serbia să facă pași concreți în ce privește obiectivul său de aderare la UE. Iată mesajul direct pe care i l-a transmis președinta Comisiei Europene liderului sârb Alexander Vučić. Printre altele, UE așteaptă de la Serbia implementarea de sancțiuni împotriva aliatului său tradițional, Rusia.
Flori și fotografii zâmbitoare pe Instagram. Așa a întâmpinat-o Alexander Vučić, miercuri, pe aeroportul din Belgrad, pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Este o mare plăcere să-i urez un cordial «bun venit» președintei CE, Ursula von der Leyen, la Belgrad. Vom discuta despre probleme strategice importante ale parcursului nostru european, despre reforme, despre momentul actual al politicii europene de extindere și despre eforturile comune pentru menținerea păcii și stabilității în regiune”, a scris Vučić pe rețelele de socializare.
Dar mesajul cordial al președintelui sârb a contrastat cu declarațiile tranșante ale președintei Comisiei Europene.
„Trăim într-o lume fracturată, cu o prăpastie tot mai mare între democrații și autocrații. Și știți foarte bine care este poziția Uniunii Europene”,
a declarat von der Leyen într-o conferință de presă comună cu Vučić.
Ea a cerut reforme privind statul de drept, reforme electorale şi libertatea presei, precum şi o mai bună aliniere la diplomaţia UE, ”inclusiv sancţiuni împotriva Rusiei”.
Serbia rămâne singura țară din Europa care nu a impus sancțiuni Moscovei din cauza războiului său din Ucraina, notează AP, relatând conferința de la Belgrad.
Deși afirmă oficial că aderarea la UE este obiectivul strategic al Serbiei, Vučić și-a consolidat relațiile cu Rusia și China și a blocat reformele democratice, o condiție prealabilă pentru aderarea la bloc. Guvernul lui Vučić a reprimat protestele tinerilor pentru democrație și împotriva corupției. Manifestanții au acuzat poliția sârbă antirevoltă de folosirea excesivă a forței .
După modelul lui Putin și Lukașenko, regimul lui Vučić a prezentat protestele drept un rezultat al imixtiunii agenților străini.
Uniunea Europeană pare că – în sfârșit – și-a pierdut răbdarea cu partenerul de la Belgrad și nu mai este dispusă să-i accepte jocul dublu. Și se pare că Bruxelles-ul deține acum o pârghie importantă.
Principala companie petrolieră sârbă, NIS, se află sub sancțiuni americane din cauza proprietății sale majoritare rusești.
Vučić însuți a prezis o „iarnă grea” și a cerut sprijin în fața unei crize energetice iminente. De unde? Din Uniunea Europeană, evident.
Altfel, conform statisticilor, Serbia, invidiată de români cu decenii în urmă, a ajuns astăzi una dintre cele mai sărace țări din Europa.
Un studiu al grupului european Breugel, din vara acestui an, oferă câteva date interesante. Un indicator relevant este cel al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, raportat la media europeană.
Ei bine, dacă acum 20 de ani, România - cu puțin peste 40 de procente din media UE - depășea Serbia cu 10 puncte, acum diferența a crescut la peste 25 de puncte. Mai precis, România a ajuns la 75% din media europeană, Serbia de-abia dacă se apropie de 50%. Pur și simplu, țara vecină a rămas și mai mult în urmă.
O ilustrare cum nu se poate mai clară a efectelor politicii duplicitare a lui Alexander Vučić.
Iar întrebarea este dacă, în fața unei crize energetice majore, va alege o schimbare a cursului.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România