Și totuși, ce trebuie să explice Bolojan despre retragerea militarilor SUA?
Publicat în:
Pentru prima oară de la constituirea coaliției pro-europene, după alegerile din decembrie 2024, consemnăm astăzi o diviziune pe un subiect strategic. PSD, membru al coaliției, alături de formațiunea extremistă AUR, se aliază împotriva premierului Ilie Bolojan. Cele două partide îl cheamă la Parlament pentru a da socoteală în legătură cu retragerea a circa 800 de militari americani din România. Dar cât este preocupare strategică și cât politică internă?
Întrebarea se poate formula și altfel: va fi chemat Ilie Bolojan să prezinte o viziune privind întărirea răspunsului României la provocările de securitate? Sau decizia Washingtonului, cu motivațiile ei globale și implicațiile în regiune, va deveni subiect de bătălie politică internă?
În orice caz, miza discuției – dacă tot este ca aceasta să aibă loc în acest format – va trebui să depășească orgoliile și interesele din interiorul coaliției. Iar pentru aceasta, ar trebui să țină cont și de reacțiile europene cu privire la decizia americană.
Vineri, Comisia Europeană a estimat că reducerea parțială a trupelor de la baza Mihail Kogălniceanu din România demonstrează necesitatea ca Uniunea Europeană să-și crească cheltuielile de apărare, transmite agenția EFE, preluată de Caleaeuropeană.ro.
”Acest lucru arată de asemenea încă o dată necesitatea și determinarea noastră de a crește cheltuielile pentru apărare și pentru propria noastră securitate”, a spus purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, potrivit Agerpres.
Ceea ce ridică deja o primă problemă pentru discuția de azi. PSD, ca parte a coaliției, a susținut poziția României favorabilă creșterii efortului bugetar european – și național – pentru apărare.
Nu același lucru îl putem spune despre aliatul său de conjunctură, AUR. Formațiunea extremistă a criticat creșterea bugetelor pentru apărare și se pronunță împotriva sprijinirii Ucrainei.
Să privim și către reacțiile din Franța și Germania.
Potrivit Parisului și Berlinului, decizia nu reprezintă un semn de slăbiciune, ci o adaptare firească a prezenței americane în Europa și o dovadă a încrederii Washingtonului în aliații săi europeni.
Ministerul francez al apărării a transmis că apărarea flancului estic al NATO „va rămâne fiabilă”, iar statele europene, inclusiv Franța și Germania, vor continua să sprijine eforturile Alianței pentru descurajare și securitate în regiune.
Un semnal similar a fost transmis de ministra franceză al forțelor armate, Catherine Vautrin, aflată în vizită la Sibiu și la Cincu, sediul grupului de luptă al NATO condus de Franța. Ministra a declarat că Franța își menține numărul de militari stabilit în cadrul NATO, acesta fiind mărit în ultima perioadă.
În această perioadă, NATO desfășoară în România exercițiul militar Dacian Fall, care presupune, între altele, ridicarea grupului de luptă al NATO la nivel de brigadă.
Dar aceste dispuneri de trupe nu privesc adevărata vulnerabilitate pe termen scurt a României - războiul hibrid, la care nu pot răspunde trupele aliate dislocate în România. Vorbim aici despre provocări cu drone, acte de sabotaj dar și campanii susținute de dezinformare, menite să divizeze societatea.
Iar aici, PSD, inițiator al discuției, ar putea privi mai atent către partenerul său de conjunctură, AUR.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România