Serbia a marcat împlinirea unui an de la accidentul mortal din gara Novi Sad, care a declanșat unele dintre cele mai mari proteste din istoria țării. Dar ce s-a întâmplat în ultimul an? Concret, nu foarte multe, constată observatorii.
Tragedia din 1 noiembrie 2024 a declanșat un val de proteste în masă împotriva guvernului Vučić.
În ultimul an, au avut loc sute de demonstrații, de la capitală până la cele mai mici orașe. Manifestanții cereau o anchetă transparentă asupra accidentului soldat cu 16 morți, încetarea corupției și organizarea de alegeri anticipate.
Președintele și guvernul și-au adunat de asemenea susținătorii la mitinguri, refuzând deocamdată să organizeze alegeri și adoptând un ton din ce în ce mai dur față de protestatari, pe care îi acuză că sunt plătiți din străinătate și că plănuiesc o lovitură de stat.
În acest timp, presa, în mare parte loială puterii, publică aproape zilnic acuzații conform cărora studenții - aflați în fruntea mișcării - sunt "teroriști”.
Dar ce s-a schimbat în ultimul an?
Nu foarte multe. Au existat amenințări cu războiul civil, dar acestea nu s-au materializat. Alegerile anticipate, invocate în câteva rânduri de oficiali de la Belgrad, nu au fost organizate. Serbia continuă să trăiască într-o atmosferă de incertitudine politică și de confruntare tensionată între contestatari și susținătorii regimului.
Se întâmplă adesea ca această confruntare surdă să capete accente violente, cu lupte de stradă, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul săptămânii trecute, când zeci de mii de oameni au comemorat un an de la tragedie.
Citeste siSerbia: violență și multe incertitudini la prima aniversare a tragediei de la Novi Sad
În acest context, revista germană Der Spiegel cere instituțiilor europene să dea dovadă de mai multă fermitate față de regimul de la Belgrad.
”Dacă Europa este serioasă în ceea ce privește perspectivele de aderare ale Serbiei, trebuie să sprijine cererile studenților în loc să-l curteze pe Vučić din cauza rezervelor de litiu ale Serbiei sau a temerilor că acesta va apropia țara și mai mult de Rusia. ...
Europa poate pune presiune concretă asupra lui Vučić pentru a asculta apelurile pro-democrație ale demonstranților. Acest lucru se poate face cu condiții clare: fonduri, împrumuturi și avantaje comerciale doar în schimbul unor reforme verificabile și al respectării principiilor democratice.”
Însă mișcarea tinerilor are un caracter mai complex, după cum observă ziarul croat Jutarnji list, citat de Eurotopics:
„Deși unii dintre studenți și demonstranți își doresc, fără îndoială, o Serbie europeană, aceasta nu este principala motivație a oponenților regimului lui Vučić. La proteste, vorbitorii au cerut «revenirea Kosovo și Metohijei», au acuzat Occidentul și au invocat «lumea sârbă». ... După 365 de zile, încă nu există steaguri UE la aceste demonstrații. Există multe indicii că demonstranții din Serbia vor să schimbe totul, dar în așa fel încât totul să rămână la fel”, conchide ziarul croat.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România