O modificare constituțională din Slovacia provoacă reacția Olandei și poate duce la o dispută cu Comisia Europeană
Publicat în:
Slovacia riscă o dispută cu Comisia Europeană în legătură cu un amendament constituțional privind egalitatea de gen care ar putea duce teoretic și la retragerea fondurilor UE, relatează Dennik N.
Recent Slovacia și-a modificat Constituția, consacrând recunoașterea a doar două sexe - masculin și feminin. Criticii, inclusiv Amnesty International, au avertizat că schimbarea va îngreuna viața persoanelor LGBT, spunând că apropie sistemul juridic al țării de guvernul iliberal al Ungariei sau de Rusia lui Vladimir Putin.
Guvernul olandez și un grup de organizații non-guvernamentale (ONG-uri) europene solicită Comisiei Europene să abordeze amendamentul la Constituția slovacă. Ei spun că acesta încalcă legislația UE, care are prioritate față de legislația națională.
Dacă nu reușește să facă acest lucru, Olanda ar putea sesiza Curtea Europeană de Justiție în temeiul articolului 259 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Potrivit televiziunii publice olandeze NOS, experții juridici se tem că acesta este doar începutul abordării arbitrare a Slovaciei față de legislația europeană, fapt confirmat de părtinirea Bratislavei față de Budapesta, de care, pe lângă conflictul său cu UE, este legată printr-o poziție pro-rusă.
Conform experților olandezi, „amendamentele constituționale vizează privarea copiilor, femeilor și persoanelor LGBT de drepturile lor fundamentale la viață privată și de familie, educație și asistență medicală”.
Radovan Geist, analist politic Euroactiv, explică că „fiecare stat membru al UE poate da în judecată un alt stat membru dacă consideră că acesta din urmă încalcă regulile de funcționare ale UE”. Conform lui Geist, înainte de orice acțiune în justiție, Comisia va încerca să desfășoare o procedură de conciliere între țări. Dacă aceasta eșuează, cazul va ajunge în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cu toate acestea riscul unui litigiu cu țările UE nu va obliga nici guvernul slovac, nici europarlamentarii care au votat în favoarea amendamentului constituțional să își schimbe decizia.
Dacă Curtea constată că Slovacia a încălcat regulile statelor membre, Comisia va trebuie să acționeze, cel mai mai probabil aplicând o sancțiune financiară.
Orașul Gdinya din Polonia a devenit ținta unei propagande rusești fără precedent, avertizează autoritățile locale
Consilierii orașului Gdynia au pregătit o rezoluție prin care solicită guvernului polonez să consolideze forțele de poliție din orașul lor. Aceștia susțin că Gdynia este martora unor noi provocări îndreptate împotriva comunității ucrainene, anunța publicația Onet.
„Portul nostru este un centru strategic pentru forțele NATO”, scriu consilierii locali, atrăgând atenția asupra „războiului hibrid purtat de Rusia”.
Ei atrag atenția asupra faptului că în luna octombrie, poliția din Gdynia a arestat un bărbat în vârstă de 42 de ani, suspectat că a incendiat aproximativ cincisprezece mașini cu numere de înmatriculare ucrainene. În apartamentul său, ofițerii au găsit substanțe folosite pentru fabricarea explozibililor. Este probabil ca acest bărbat să fi plănuit alte atacuri care vizau comunitatea ucraineană din Gdynia.
Łukasz Piesiewicz, membru al Coaliției Civice a Mișcărilor Municipale și de Stânga, care este la putere în Gdynia, afirmă că provocările anti-ucrainene sunt din ce în ce mai frecvente în orașul său. Într-un interviu acordat publicației Onet, el sugerează că vandalismul stradal a devenit un fel de normă în Gdynia. El amintește că recent a avut loc și un atac asupra unui restaurant ucrainean și subliniază că tendința atacurilor anti-ucrainene este vizibilă și pe rețelele sociale, unde se observă „o avalanșă de comentarii ostile comunității ucrainene din partea unor surse cu o autenticitate îndoielnică”.
Piesiewicz este coautorul rezoluției care va fi prezentată Consiliului Local Gdynia. Documentul este adresat Ministrului de Interne și Administrație.
În rezoluție, consilierii locali solicită o creștere a numărului de polițiști din Gdynia. Aceștia afirmă că Secția de Poliție a orașului Gdynia are nevoie de „cel puțin 45 de vehicule noi pentru a umple golurile existente și a înlocui vehiculele uzate”.
În rezoluție se mai spune că orașul este deosebit de vulnerabil nu doar pentru că este un centru al diasporei ucrainene, dar și din cauza importanței sale militare: în oraș se produc drone, echipamente de război electronic și sunt șantiere de construcții navale.
Autorii scrisorii adresate Ministerului de Interne și Administrație solicită, de asemenea, finanțare pentru extinderea sistemului urban de supraveghere video.
Guvernul croat ar trebui să ia o decizie privind salariul minim brut de 1.050 de euro până la sfârșitul lunii, a anunțat joi la Bruxelles premierul Andrej Plenković
Premierul croat Andrej Plenković a comentat negocierile privind salariile minime dintre sindicate și angajatori, menționând că, prin lege, guvernul trebuie să ia o decizie privind salariul minim brut pentru anul viitor până la sfârșitul lunii octombrie.
„După o analiză foarte atentă a mai multor propuneri din partea unei comisii speciale, care include profesori, reprezentanți ai sindicatelor, precum și reprezentanți ai angajatorilor și experți, guvernul și diverse ministere fac o estimare a sumei. Am considerat oportun ca salariul minim brut să fie de 1.050 de euro pentru anul viitor”, a declarat Plenković.
El a reamintit că în ultimii nouă ani la capitolul PIB pe cap de locuitor, Croația a trecut de la 61% la 78% față de media europeană. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 11.000 la 22.000 de euro, iar în termeni absoluți de la 47 de miliarde la aproape 93,4 miliarde de euro, cât se estimează că va fi la sfârșitul anului.
Plenković a reiterat că ambiția guvernului este ca salariul minim brut să fie de aproximativ 1.250 de euro la sfârșitul mandatului guvernului său în 2028. În prezent salariul minim este de 970 de euro.
În Croația puțin peste 70.000 de persoane primesc salariu minim.