Europa Plus

Bulgaria și Macedonia de Nord construiesc un tunel feroviar între cele două țări

Publicat în:

Miniștrii transporturilor din Bulgaria și Macedonia de Nord au semnat un acord important pentru construcția unui tunel feroviar între cele două țări. Este vorba despre tunelul Deve Bair - parte a Coridorului European VIII. 

Miniștrii transporturilor din Macedonia de Nord, Aleksandar Nikoloski (centrul imaginii), respectiv din Bulgaria, Grozdan Karadjov (dreapta) la ceremonia de semnare a acordului privind construirea unei linii de cale ferată care să lege capitalele celor două țări, 6 noiembrie 2025.
Miniștrii transporturilor din Macedonia de Nord, Aleksandar Nikoloski (centrul imaginii), respectiv din Bulgaria, Grozdan Karadjov (dreapta) la ceremonia de semnare a acordului privind construirea unei linii de cale ferată care să lege capitalele celor două țări, 6 noiembrie 2025. © Uniunea Europeană / enlargement.ec.europa.eu
Publicitate

Lungimea tunelului va fi de 2,4 km, jumătate aflându-se în Bulgaria, jumătate în Macedonia de Nord. Pentru a lega sistemele feroviare ale celor două țări însă, în afară de tunel, mai este nevoie de construcția unei linii de 24 de kilometri pe teritoriul Macedoniei de Nord și o linie de 2,5 kilometri pe teritoriul Bulgariei. 

Pe întreaga lungime de 250 de kilometri între Sofia și Skopje sunt și foarte multe secțiuni care trebuie modernizate. Costul total al construcțiilor noi și a modernizării porțiunilor existente se estimează la peste 2 miliarde de euro și rămâne neclar când se va putea călători cu trenul între cele două țări.  

Proiectul de a lega Sofia și Skopje pe cale ferată există de mai mult de 120 de ani, însă a fost oprit de nenumărate ori din motive politice. Acum speranța este că perspectiva aderării Macedoniei de Nord la UE va obliga Skopje să prioritizeze proiectul. 

Legătura feroviară este parte din Coridorul VIII care trebuie să lege Marea Neagră de Marea Adriatică. „Partea feroviară a Coridorului VIII are aproximativ 1.350 km lungime, dintre care 747 km se află pe teritoriul bulgar”, a explicat viceprim-ministrul bulgar Grozdan Karadzhov.

„Coridorul feroviar nr. VIII este unul dintre cele mai importante coridoare de transport transeuropene, el are o importanță strategică, economică și geopolitică pentru întreaga regiune a Balcanilor”, a declarat ministrul transporturilor din Macedonia de Nord, Alexander Nikoloski.

În Turcia insecuritatea economică și legăturile culturale cresc cererea pentru aur

Fluctuațiile recente ale prețului aurului sunt monitorizate îndeaproape de cetățenii turci. Turcia este una dintre țările cu cea mai mare cerere de aur la nivel global, după India și China, relatează Deutsche Welle în limba turcă. 

Potrivit lui Fatih Karahan, guvernatorul Băncii Centrale a Republicii Turcia, se estimează că cetățenii turci au economii în aur de aproximativ 500 de miliarde de dolari.

Potrivit experților, atât din cauza insecurității economice, cât și a valorii culturale atribuite aurului, cererea de aur va continua să crească în Turcia.

Profesorul Sinan Alçın din Universității Kültür din Istanbul susține că aurul este un instrument de economisire care oferă securitate pe termen lung societății turce, mai mult decât o investiție pe termen scurt. Din cauza inflației foarte mari din Turcia în ultimii ani, oamenii consideră deținerea de aur cea mai bună garanție pentru protejarea economiilor. Mai mult, potrivit profesorului în Turcia, ca parte a Orientului, pe lângă valoarea sa materială, aurul are și o valoare culturală. 

Experții observă și o altă motivație pentru interesul puternic al cetățenilor turci pentru aur: deținerea de aur fizic nu este supusă nici unui control fiscal. De aceea, chiar și când prețul lui crește, oamenii continuă să-l caute. 

Marele interes al turcilor pentru aur are un efect negativ asupra economiei țării: el alimentează dependența economiei de valuta străină, pentru că Turcia este un importator net de aur și pe măsură ce cererea internă de aur crește, importurile de aur cresc și ele. 

Experții turcii observă că cererea de aur este în creștere nu numai din partea investitorilor individuali, ci și din partea băncilor centrale globale în lumea întreagă. Tarifele impuse de președintele american Trump, incertitudinile geopolitice și economice tot mai mari din China și India, cei mai mari cumpărători ai metalului prețios, și riscurile inflaționiste ascendente continuă să mențină cererea de aur. 

Descărcaţi aplicaţia RFI pentru a urmări actualitatea internaţională

Vedeţi celelalte episoade