Planeta Verde

Bucureștiul își propune să devină neutru climatic până în 2035

Publicat în:

Bucureștiul și-a propus să devină neutru din punct de vedere climatic în următorii zece ani. Capitala face parte din proiectul M100, prin care orașele europene primesc bani pentru a deveni mai prietenoase cu mediul.

One of your browser extensions seems to be blocking the video player from loading. To watch this content, you may need to disable it on this site.

Râul Dâmbovița, pe fundalul unui apus de soare, în București
Râul Dâmbovița, pe fundalul unui apus de soare, în București © RFI/Cosmin Ruscior
Publicitate

Bogdan Dragnea este director în Primăria Capitalei și ofițer pentru neutralitate climatică. El declară la emisiunea Planeta Verde că Bucureștiul și-a propus un obiectiv ambițios legat de climă, care poate fi atins: ”Pe de o parte, din perspectivă politică, este o ambiție europeană, o ambiție la nivel de Uniune Europeană. În egală măsură, este un pact democratic de colaborare, în vederea îmbunătății calității vieților oamenilor în oraș”.

Ofițerul pentru neutralitate climatică subliniază că ”Bucureștiul trebuie să facă multe lucruri, dar cel mai important este să înțeleagă acest demers de schimbare de paradigmă, mai departe de faptul că noi știm tehnologic să cântărim, să inventariem carbon, la nivel mondial, nu neapărat în România, am atins niște performanțe climatice în legătură cu acest subiect fabuloase”.

Bogdan Dragnea spune ce proiecte vor fi incluse în proiectul M100: ”M-aș duce către zona de infrastructură verde-albastră, este un domeniu prioritar pentru cetățeni (...). Am inclus în contractul climatic ca axă prioritară Dâmbovița, axă prioritară verde-albastră (...), cât și Centura Verde a Bucureștiului, sunt două elemente vitale pentru oraș. Acestea sunt ambiții mari. Contractul climatic îmi place să cred că vorbește comunităților și micro-comunităților la fel de mult cum vorbește orașului, în întregul lui, adică vrem să venim la nivel comunitar și să înțelegem cum parteneriem, prin instituții subordonate ale orașului, cu grupuri de inițiativă civică, de exemplu, în dimensiunea unor grădini comunitare, care pot fi la nivel de școală, la nivel de perimetru al locuinței. Mai mult decât atât, ne gândim inclusiv la valorificarea acestui spațiu, acestor infrastructuri verzi cuprinse în patrimoniul instituțiilor publice”.

Descărcaţi aplicaţia RFI pentru a urmări actualitatea internaţională

Vedeţi celelalte episoade