Revista presei internaționale

Europa caută răspunsul la războiul dronelor

Publicat în:

Drone de origine necunoscută au fost din nou observate în apropierea aeroporturilor și bazelor militare din Danemarca și Norvegia în weekend. Un summit european este programat să aibă loc la Copenhaga săptămâna aceasta. Cum ar trebui Europa să răspundă acestor amenințări hibride? – se întreabă comentatorii internaționali.

Gregata germană FGS Hamburg F220 andocată la Copenhaga, Danemarca, 28 septembrie 2025, înaintea summitului european care urmează să aibă loc aici.
Gregata germană FGS Hamburg F220 andocată la Copenhaga, Danemarca, 28 septembrie 2025, înaintea summitului european care urmează să aibă loc aici. © Ritzau Scanpix/Emil Nicolai Helms via Reuters
Publicitate

Postul public danez de televiziune, DR, preluat de Courrier International, transmite că fenomenul a reapărut în noaptea de sâmbătă, 27 septembrie spre duminică, 28 septembrie, în apropierea unor situri militare nespecificate. Traficul aerian nu a fost suspendat de data aceasta.

În ceea ce privește trimiterea duminică a două avioane F-35 deasupra insulei daneze Bornholm, din Marea Baltică, ”aceasta s-a produs după ce locuitorii insulei au sesizat autoritățile că au observat drone. Forțele aeriene nu au explicat încă motivele acestei operațiuni” a relatează ziarul danez Berlingske.

Pentru cotidianul francez La Croix,

 

„Cel mai mare risc nu este ca tancurile rusești să intre în Varșovia, darămite în Berlin. Pericolul mai aproape de realitate este ca partidele pro-ruse să ajungă la putere și să distrugă ceea ce ne face puternici: Uniunea Europeană. (...)

Trebuie să păstrăm unitatea europeană și să facem tot ce ne stă în putință pentru a combate dezinformarea, care vine acum nu numai din Est, ci și din Vest.”

 

(Sursa: Eurotopics)

În Germania, Süddeutsche Zeitung spune că nu mai trebuie să vorbim despre flancul estic al NATO:

„Conform definițiilor militare standard, un flanc este partea orientată spre inamic. Dacă trupele sunt angajate în luptă, se numește front.

Se poate înțelege de ce politicienilor și generalilor nu le place să se refere la granița de est a NATO ca la «frontul estic».

Cuvântul front evocă imagini de război, sânge și moarte. Cuvântul flanc sună mai inofensiv, mai tehnic, mai distant. Dar adevărul este altul. (...) Țările NATO din est, care se confruntă cu o Rusie agresivă văd ceea ce sunt cu adevărat: state din prima linie.”

Iar El Periódico de Catalunya consideră că atacul lui Putin asupra țării sale vecine ”nu a fost doar o chestiune teritorială, ci începutul revenirii la imperiul rus: 

Pentru Europa, a fost sfârșitul anilor liniștiți (...) . În Polonia și România, dronele și avioanele anunță că Putin nu vrea doar Donbasul. (...) Poate că suntem pregătiți militar, dar această bătălie este mai subtilă și trebuie să fim capabili să ne apărăm împotriva atacurilor cibernetice, a spionilor și a atacurilor criminalilor din interior. Dacă vrem să salvăm Europa, de aici trebuie să începem.

Descărcaţi aplicaţia RFI pentru a urmări actualitatea internaţională

Vedeţi celelalte episoade