Revista presei internaționale

De ce Donald Trump a reușit în Gaza, nu și în Ucraina?

Publicat în:

Presa internațională continuă să analizeze consecințele amânării pe termen nedefinit a summitului Trump-Putin, prevăzut inițial a avea loc la Budapesta. Unii comentatori se întreabă de ce Donald Trump nu reușește să repete succesul din Orientul Mijlociu. Alții se întreabă ce pârghii mai are la dispoziție liderul american.

Donald Trump la summitul mondial pentru pace în Gaza, Sharm el-Sheikh, Eiypt, October 13, 2025.
Donald Trump la summitul mondial pentru pace în Gaza, Sharm el-Sheikh, Eiypt, October 13, 2025. © Suzanne Plunkett / Reuters
Publicitate

BBC explică de ce Donald Trump a făcut progrese în Gaza dar bate pasul pe loc în privința Ucrainei:

”Potrivit trimisului special Steve Witkoff, cheia a fost decizia Israelului de a ataca negociatorii Hamas din Qatar. Aceasta i-a înfuriat pe aliații arabi ai Americii, dar i-a oferit lui Trump o pârghie pentru a-l presa pe premierul israelian să încheie un acord.

Trump a beneficiat de o lungă istorie de susținere a Israelului, care datează din primul său mandat. Trump este, de fapt, mai popular printre israelieni decât Netanyahu. Adăugați legăturile politice și economice ale lui Trump cu actori arabi cheie din regiune.

În războiul din Ucraina, prin contrast, Trump are mult mai puțină influență.

Trump a amenințat că va impune noi sancțiuni asupra exporturilor de energie rusești și că va furniza Ucrainei noi arme cu rază lungă de acțiune. Dar a recunoscut, de asemenea, că acest lucru ar putea perturba economia globală și ar putea escalada și mai mult războiul.

Trump își laudă cu plăcere capacitatea de a încheia acorduri, dar întâlnirile sale față în față atât cu Putin, cât și cu Zelenski nu par să fi adus războiul mai aproape de final”.

Și ziarul austriac Der Standard observă că Trump vrea să folosească aceeași abordare cu care a avut succes în Gaza:

 

„El cere un armistițiu de-a lungul liniei frontului actual. Aceasta a fost rețeta succesului în Gaza.

Cu toate acestea, în Ucraina situația este de o natură complet diferită, deoarece agresorul Rusia nu este la fel de slab ca Hamas și nu există nimeni care ar putea exercita cu succes presiune asupra lui Putin.”

 

Libération se întreabă în ce măsură amânarea întâlnirii Trump-Putin reprezintă ”o palmă” pentru Viktor Orbán:

”De când a fost anunțată amânarea, diplomații Budapestei au fost ocupați să salveze întâlnirea.

Pentru Orbán, găzduirea acestei întâlniri ar fi o revanșă spectaculoasă asupra Uniunii Europene și a fostei administrații americane. El, autoproclamatul iliberal, oaia neagră a Bruxelles-ului, ar fi reușit acolo unde restul blocului a eșuat.

Pentru UE, în schimb, pilula ar fi deosebit de amară. Europenii, deja reduși la statutul de spectatori neajutorați la prima întâlnire Trump-Putin din această vară din Alaska, ar fi din nou excluși din discuții, de data aceasta pe teritoriul lor.

Nu există nicio garanție că Orbán ar putea juca vreun rol în negocierile dintre președinții rus și american, dar ar fi singurul „reprezentant” european pe teren”.

Mai devreme sau mai târziu, Trump va trebui să exercite o presiune reală asupra lui Putin, scrie ziarul ucrainean Espreso:

„Cu cât Trump crede mai mult în întâlniri miraculoase cu Putin, cu atât mai repede «războiul lui Biden» va deveni «războiul lui Trump». De fiecare dată când Trump obține rezultate care contrazic propriile așteptări, va fi forțat să se gândească la alternative. Cu toate acestea, acest proces de regândire va dura probabil mai mult decât ne-am dori.”(Sursa: Eurotopics)

Descărcaţi aplicaţia RFI pentru a urmări actualitatea internaţională

Vedeţi celelalte episoade