”Războaiele Rusiei nu se termină în pace – sau nu se termină deloc” (Euronews)
Publicat în:
Ce s-a schimbat după întâlnirea de la Berlin a liderilor europeni cu președintele Donald Trump, găzduită de cancelarul Friedrich Merz? Aliații i-au comunicat trei principii liderului american. Și speră să se facă ascultați, spun comentatorii.
După cum relatează Politico, Merz și omologii săi europeni au încercat miercuri să-i transmită lui Trump poziția lor comună, care implică trei principii principale:
”În primul rând, Ucraina trebuie inclusă la masa negocierilor. În al doilea rând, trebuie să se ajungă la un armistițiu înainte de a putea avea loc negocierile. Și în al treilea rând, Ucraina trebuie să se poată baza pe garanții de securitate înainte de a se face orice progres suplimentar”.
CNN amintește că ”perspectiva ca președintele american Donald Trump să stea singur într-o cameră cu Vladimir Putin le-a zdruncinat nervii europenilor.
Trump și-a semnalat recent sprijinul pentru Ucraina, dar liderii europeni se tem că Putin, un fost spion KGB, va putea să-l aducă pe președintele american la punctul său de vedere”.
”Acesta este un moment profund tulburător pentru Ucraina și aliații săi europeni”, analizează BBC:
”Ei par hotărâți să sublinieze că nu pot fi marginalizați într-un proces de armistițiu sau de pace - deși sunt marginalizați în raport cu summitul în sine.
Pe fondul discuțiilor destul de nebuloase ale lui Trump despre „schimburi de teritorii” - prin care se înțelege cedarea teritoriului ucrainean Rusiei - liderii subliniază importanța protejării securității transatlantice și a respingerii modificării prin forță a frontierelor internaționale.
Casa Albă a prezentat summitul din Alaska drept un exercițiu menit a auzi ce propune Putin.
Poate că aliații sunt nervoși, dar încă speră că sunt ascultați de Donald Trump”.
Citeste siArgumentele europenilor pentru summitul Trump-Putin
În Le Monde, Françoise Thom, istorică, se teme că administrația Trump este în proces de salvare a regimului rus:
”Din punct de vedere militar, Rusia face progrese, dar nu suficient de repede pentru a câștiga cursa împotriva colapsului economic.
Moscova are o memorie lungă. Își amintește că majoritatea expansiunilor teritoriale ale Imperiului Rus au fost realizate cu complicitatea și asistența uneia sau mai multor puteri străine: urmând exemplul Prusiei și Austriei pentru împărțirea Poloniei în 1772; prin încheierea unui acord cu Turcia pentru cucerirea statelor caucaziene în 1920-1921; bazându-se pe Germania nazistă pentru recucerirea statelor baltice și anexarea Galiției (Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat în 1939). De ce să nu-l folosească pe Donald Trump pentru a subjuga Ucraina?”
Iar Euronews amintește că ”istoria arată cum războaiele Rusiei nu se termină în pace - sau nu se termină deloc”
Examinând războaiele anterioare, din Cecenia și Georgia, analiștii rețelei de televiziune europene găsesc punctele comune: ”invazie totală, bombardament fără discernământ al orașelor, mii de morți, milioane de oameni fugiți. „Republici” recunoscute unilateral, cu guverne marionetă.
Ucraina și Europa se confruntă acum cu un moment decisiv - convingerea președintelui SUA că o întreagă istorie de zeci de ani de război și conflict în mai multe locuri demonstrează că Putin va face inevitabil același lucru și că o va repeta dacă va avea ocazia”.