INTERVIU Mircea Miclea: Este cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani (Edupedu)

De ce nu avem nevoie de festivități de început de an (Adevărul) - Oare poate fi clonat Bolojan? (Contributors) - Cheltuieli şi facturi „ascunse“ prin sertare de 45 de miliarde de lei: guvernul Bolojan trebuie să reducă un deficit bugetar care în realitate porneşte de la 11% din PIB (Ziarul Financiar)) - EXCLUSIV Cine sunt cei 19 inculpați pro-Călin Georgescu care au devastat în martie centrul Bucureștiului / Aproape 40% au antecedente penale: furt în interiorul și în afara României, lovire, tulburarea liniștii publice, uzurpare de calități oficiale (G4Media)

Mircea Miclea © Școala Aletheea

INTERVIU Mircea Miclea: Este cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani. Niciodată nu au mai fost atât de mulți oameni în conflict unii cu alții în școală, inegalitatea dintre România și celelalte state se accentuează și avem și un cost de încredere în clasa politică (Edupedu)

„Este cea mai tensionată și probabil cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani”, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul Mircea Miclea. Fondatorul școlii cognitive în psihologia românească a avertizat că „niciodată nu au mai fost atât de mulți oameni pensionați, frustrați, în conflict unii cu alții, pentru că pentru a-și face completarea de normă, au început conflicte între profesori, în sălile de cancelarie. Costuri emoționale, așadar, legate de conflict”.  

Mircea Miclea a analizat într-un interviu pentru Edupedu.ro efectele deciziilor fără precedent în educația românească luate de Guvernul Bolojan pentru a scădea deficitul bugetar al țării. La ce au dus majorarea de la 18 la 20 de ore pe săptămână a normei didactice de predare, majorarea cu 2 până la 6 a numărului de elevi în clase, comasarea școlilor cu sub 500 de elevi? 

„Asistăm la o decizie proastă, care va face exemplu în manualele de decizii politice proaste; o decizie prin care s-a obținut un câștig financiar minor, 0,02% din PIB economie, în schimb s-au acumulat costuri uriașe atât din punct de vedere socio-emoțional, cât și din punct de vedere al creșterii inegalităților și din punct de vedere al neîncrederii și mai mari a cetățenilor în clasa politică”, a punctat Miclea.

De ce nu avem nevoie de festivități de început de an (Adevărul)

Festivitățile de început de an sunt inutile. Un director care citește un discurs, doi profesori care rostesc fraze de complezență, un politician care profită de microfon și un preot care spune o rugăciune. În curte — copii care se foiesc, părinți care așteaptă să se termine. Din toată scena rămâne, cel mult, o poză pentru Facebook.

Dacă acum se vorbește despre boicotul acestor festivități, poate e momentul să ne întrebăm: de ce nu ar fi boicotate pentru totdeauna? Și de ce în locul lor nu am pune ceva cu adevărat valoros: o conversație între profesori și elevi despre ceea ce ne ține împreună. 

Gabi Bartic, expert în educație, propune în Adevărul un pact al comunității școlare:

• să ne respectăm unii pe alții și să vedem omul din fața noastră, nu doar nota, funcția sau eticheta;
• să punem în centru învățarea, nu birocrația, nu festivismul, nu politica;
• să recunoaștem că greșelile fac parte din drum și să învățăm din ele;
• să fim corecți și cinstiți, pentru că altfel tot ce construim e pe nisip;
• să avem grijă de locul acesta ca de o casă comună și să îl facem mai bun, an de an.

Cheltuieli şi facturi „ascunse“ prin sertare de 45 de miliarde de lei: guvernul Bolojan trebuie să reducă un deficit bugetar care în realitate porneşte de la 11% din PIB (Ziarul Financiar)

Guvernul Bolojan a rezistat, de fapt premierul Bolojan a rezistat, pentru că el este principala ţintă, celor patru moţiuni de cenzură votate duminică, plus o moţiune de cenzură anterioară.

Acum, guvernul trebuie să reziste presiunilor şi protestelor sociale, unele deja în plină derulare, altele, care se anunţă.

Situaţia bugetară este în continuare complicată, iar rezultatele încă nu se văd la orizont. Mulţi se întreabă când se vor vedea rezultatele măsurilor fiscale – creşterea TVA, introducerea CASS la pensii, reducerile de cheltuieli, reducerile de personal – 10% efectiv - sau ce reduceri vor urma, restructurarea unor instituţii publice, comasarea altora, etc.

După ce au apărut rezultatele execuţiei bugetare din iulie, care la nivelul cheltuielilor nu a arătat vreo îmbunătăţire – chiar şi premierul se întreba cum de au ajuns să crească cheltuielile de personal cu 7%, când ele ar fi trebuit să scadă cu 5% - mulţi s-au întrebat de ce nu se vede la final, în deficit, vreo îmbunătăţire.

Problema cea mai mare nu este legată de creşterea economică, care va fi mult mai redusă, cu un PIB mai redus, ci faptul că deficitul bugetar a fost făcut din pix de guvernul Ciolacu 2, ca să iasă bine în poză, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc , director editorial ZF.

Multe lucruri nu au fost incluse în bugetul pe 2025, iar acestea au început să vină la scadenţă şi produc efecte.

Oare poate fi clonat Bolojan? (Contributors)

Autorul istoricului „Apel către lichele” revine cu un îndemn la „luciditatea majorității cetățenilor români”. „E o șansă pe care poate nu o vom mai avea vreodată”.

Măsurile guvernului Bolojan sunt necesare și vor putea asigura schimbarea vieții românilor în bine dacă „i se vor da anii necesari pentru a traversa deșertul corupției pe care-l locuim”, crede Gabriel Liiceanu, care-și prezintă argumentele într-un articol de opinie. 

„Nu vreți să facem, până la urmă supremul test, cu harta României în față?”, scrie Liiceanu, dând exemplul Bihorului, unde, susține el, banii europeni nu s-au furat și s-a modernizat nu doar „Oradea – cel mai modern și cochet oraș al României”, ci un întreg județ.  

În articolul publicat pe Contributors și preluat de HotNews, Liiceanu susține că felul în care ne raportăm la ceea ce urmează este o alegere între „luciditate”, pe de o parte, și  „debusolare și inerție mentală”, pe de altă parte.

EXCLUSIV Cine sunt cei 19 inculpați pro-Călin Georgescu care au devastat în martie centrul Bucureștiului / Aproape 40% au antecedente penale: furt în interiorul și în afara României, lovire, tulburarea liniștii publice, uzurpare de calități oficiale (G4Media)

Șapte dintre cei 19 inculpați trimiși în judecată, luna trecută, de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pentru violențele din Capitală din noaptea de 9/10 martie 2025, au fost amendați penal sau condamnați definitiv, în trecut, pentru infracțiuni săvârșite pe teritoriul României sau în străinătate, se arată într-un răspuns trimis G4Media.ro de către această unitate de parchet.

Zece dintre inculpați sunt muncitori necalificați (3), mecanici auto (2), ospătar (1), spălători de vase/covoare (2), spălător de vase (1) și ajutor de bucătar (1). Toți acuzații ar fi luat parte la incidentele violente din fața Biroului Electoral Central și din Centrul Vechi declanșate după ce a fost anunțată excluderea lui Călin Georgescu de pe listele de candidați la alegerile prezidențiale din mai 2025.