Contestare a politicii Guvernului Bolojan: „Mi-e teamă că România va pierde tot ce-a câştigat în ultimii ani” (HotNews)
Publicat în:
Cum ar putea fi afectat Guvernul Bolojan de o decizie nefavorabila a CCR pe tema măsurilor fiscale (Adevărul) - Spionul dintre NATO și Rusia: România veriga slabă (DW)
Contestare a politicii Guvernului Bolojan: „Mi-e teamă că România va pierde tot ce-a câştigat în ultimii ani” (HotNews)
„Nu ştiu dacă aţi observat că cei care au susţinut politicile lui Traian Băsescu îl văd pe Ilie Bolojan drept un continuator fidel”, afirmă profesorul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la SNSPA. El spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, că România riscă să repete scenariile crizei din 2010, când ajustările bugetare brutale au generat costuri sociale şi au alimentat ascensiunea extremelor politice.
„Nicio persoană raţională nu poate spune că nu e nevoie de reducerea cheltuielilor. Dar să nu confundăm reforma cu austeritatea”.
„Această brutalitate trezeşte resentimente sociale. exact de asta n-avem noi nevoie acum, cu o Rusie în continuă ofensivă împotriva Occidentului şi cu o China care încearcă să profite de orice slăbiciune”.
„Un guvern de extrema dreaptă va înseamna, de fapt, sfârşitul aventurii economice şi a bunăstării româneşti. Sunt convins de asta. Astfel, eu cred că guvernul trebuie să vadă acest semnal de alarmă, că nu se pot juca într-o democraţie cu sentimentele cetăţenilor”.
Cum ar putea fi afectat Guvernul Bolojan de o decizie nefavorabila a CCR pe tema măsurilor fiscale (Adevărul)
Toate cele cinci proiecte ale pachetului II de măsuri fiscal-bugetare asumate de Guvern în Parlament au ajuns pe masa judecătorilor constituționali. Eșecul la CCR al unuia dintre proiecte nu ar însemna și pierderea legitimității actualului Executiv, care este girată de majoritatea strânsă în Parlament de Coaliției, subliniază analiștii. De altfel, experiențele anterioare arată faptul că Executivul poate merge mai departe și poate reveni în Legislativ cu un nou proiect.
„Nu cred că Curtea Constituțională va da un cec în alb pe tot ce înseamnă aceste proiecte” spune în dialogul cu ziarul Adevărul Radu Carp, profesor de drept.
„Dacă vorbim despre pensiile magistraților, fiecare își dă seama că o decizie a Curții Constituționale care ar respinge proiectul de lege ar fi în favoarea pensiilor magistraților. Ar fi, așa cum s-au mai luat până acum, o decizie de castă, ca să zic așa. Dar aici nu trebuie să plătească Guvernul.
Reformele care sunt vizate în aceste legi nu cred că încalcă principii Constituționale. Și nici adoptarea lor nu încalcă principii Constituționale. Așa încât, chiar și în cazul unor decizii nefavorabile, cred că nu este afectată legitimitatea guvernării, ea trebuie să continue atâta timp cât are o majoritate în Parlament și să încerce să reformeze sistemele din România, chiar dacă aceste sisteme pun o mare rezistență. (...) Legitimitatea guvernului provine din mandatul încredințat de Parlament în urma alegerilor”, explică redactorul șef Historia Ion M. Ioniță.
„Legitimitatea oricărui Guvern pornește din Parlament”, punctează politologul Andrei Țăranu, amintind că există un precedent, din 2011, care ne arată că Executivul își poate continua misiunea.
CCR va dezbate în 24 septembrie sesizările primite.
Spionul dintre NATO și Rusia: România veriga slabă (DW)
Fostul director adjunct al Serviciului de Informații din R. Moldova, Alexandru Bălan, a primit date sensibile din România și apoi le-a tranzacționat cu KGB Belarus.
În mod ironic, spionul transnațional a fost prins la Timișoara unde urma să participe la o conferință cu titlul „Parcursul pro-european și provocările viitorului: alegerile parlamentare 2025 din R. Moldova”.
Potrivit procurorilor care îl investighează „a fost angrenat în activități de divulgare neautorizată a unor informații secrete de stat, către reprezentați ai unei puteri străine, respectiv ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat - KGB al Republicii Belarus, în condiții de natură să pună în pericol securitatea națională a României”.
Anchetatorii au date din care rezultă că în 2024 și 2025 fostul șef al SIS Moldova a avut două întâlniri la Budapesta cu ofițeri de informații din Belarus și că „există suspiciuni rezonabile că au avut scopul de a transmite instrucțiuni și a face plăți pentru servicii prestate”.
Jurnalista Sabina Fati consideră că rămâne complicat de explicat pentru oficialii români cum a ajuns Alexandru Bălan numărul 2 într-un serviciu secret străin să intre în posesia prețioaselor informații care țin de securitatea națională. A lucrat ca ofițer acoperit pentru vreunul din serviciile autohtone, a fost racolat de vreunul dintre ele și pe urmă a devenit spion dublu? Sau mai întâi l-au recrutat belarușii?
Alexandru Bălan era un pion între NATO și Rusia alimentat (și de) România, iar prezența lui cu secretele țării în buzunar, pregătite pentru belaruși, nu face decât să scoată la iveală alte fisuri, de data aceasta din zona cea mai sensibilă a țării. În acest fel, România se vede tot mai vulnerabilă, cu oameni speciali gata oricând să lucreze de partea inamicului.
Integral pe pagina DW.