La 10 ani de la tragedie, Clubul Colectiv nu ar mai avea nevoie de autorizație de securitate la incendiu. Legea punea „piedici în dezvoltarea unor proiecte” şi a fost schimbată (Libertatea)
Publicat în:
Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW) - Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media) - Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul) - La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews)
Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW)
Analiză: Americanii își retrag jumătate dintre efectivele militare din România, e vorba despre soldații de elită din brigada mobilă staționată la baza Mihail Kogălniceanu.
Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România sunt statele de unde americanii își recheamă trupele de elită ale brigăzii rotative. Rămân încă în țară circa 900 de soldați.
Informația retragerii celor circa 1000 de militari americani din România a fost publicată prima dată în presa de la Kiev ieri dimineață. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susține că știa de luni informația. Totuși nu a făcut nimic chiar dacă știa, nu a spus-o nimănui, nu a cerut o discuție în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, nu a rugat-o pe ministra de Externe să mai negocieze cu Washingtonul.
Nici măcar de fațadă nu fost făcut vreun efort din care să rezulte că României îi pare rău că pierde o mie de militari americani foarte bine pregătiți. Dimpotrivă, românii sunt asigurați că totul va rămâne ca înainte. Nicio declarație care să arate că România ar vrea să-i păstreze pe acești militari, că se simte mai sigură avându-i aici, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW în România.
Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media)
Oricât ar încerca președintele și ministrul Apărării să diminueze efectele, retragerea parțială a trupelor americane înseamnă un deficit de securitate și, mai ales, un semnal simbolic pe care Rusia îl va juca la maximum. Aici merita subliniat că retragerea are loc în cel mai prost moment posibil, când Rusia își flexează mușchii în regiune, defilează cu arme nucleare noi, agresează tot mai des spațiul aerian al țărilor UE, avansează încet dar constant în Ucraina și desfășoară tot mai agresiv războaie hibride interferând cu alegerile din toate țările. Tocmai acum și-au găsit americanii să se retragă?, se întreabă jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.
În opinia sa, România trebuie să urmeze lecția Poloniei și să-și asigure singură cât mai mult din apărare. Dacă avem pretenții să ne protejeze alții, mai întâi să demonstrăm că facem noi tot ce putem.
Cu o industrie militară făcută praf de 35 de ani de management public catastrofal, cu contracte amânate din cauza unor agende profund corupte (achiziția de corvete militare), cu avioane F16 second-hand, cu un buget răvășit de deficitul-record provocat de tripleta Ciolacu – Ciucă – Iohannis, România e una dintre verigile slabe ale securității din zona Mării Negre.
În noile condiții, vizita anunțată a președintelui Nicușor Dan la Washington capătă o importanță capitală. El va avea o singură misiune: să întărească parteneriatul și să se asigure că nu va exista o nouă retragere de trupe și echipament american.
Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul)
Guvernul nu este de acord cu creșterea salariului minim pe economie din 2026, măsură solicitată imperios de sindicate, iar coaliția pare dispusă să-și asume riscuri politice și sociale semnificative odată cu această decizie.
Analistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că toți oamenii de afaceri își doresc să poată majora salariile angajaților, pentru că astfel i-ar și fideliza, însă acest lucru nu este mereu posibil.
„Marea problemă este legată de taxele prea mari pe muncă – să dai un salariu de 5000 de lei net înseamnă să mai plătești statului cel puțin 4200 de lei. Şi asta în condiţiile în care economia stagnează, vânzările au scăzut peste tot, planurile financiare ale multor firme au fost date peste cap de inflaţie, de creşterea taxelor, de efectele acestei crize a puterii de cumpărare cu care ne confruntăm în prezent. Crescând din pix salariul minim, fără un studiu de impact, ne vom trezi cu disponibilizări de personal și cu încă un val de inflație, pentru că firmele vor duce costurile salariale mai mari în prețuri produselor și serviciilor pe care le oferă. Altfel spus, vom pune gaz pe focul inflației”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.
Unul dintre cele mai mari riscuri pe care și l-ar asuma România în cazul în care va îngheța salariul minim anul viitor este declanșarea unei proceduri de infringement. Altfel spus, statul își asumă „amenda”, pentru că e mai mică decât ceea ce ar avea de plătit dacă și-ar respecta angajamentul.
Pe de altă parte, în cazul în care majorează salariul minim pe economie din 2026, chiar dacă dispune înghețarea salariilor demnitarilor și ale primarilor și viceprimarilor la nivelul actual, onorând măsurile de austeritate asumate prin pachetul 2, Guvernul riscă să crească din nou deficitul bugetar, încălcând obligațiile asumate în fața Comisiei Europene.
La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews)
Astăzi se împlinesc 10 ani de la incendiul din Clubul Colectiv.
65 de tineri și-au pierdut viața, iar alți 162 au fost răniți. Mulți dintre ei au rămas cu răni pe viață.
După ani de recuperare, o parte dintre ei și-au schimbat profesiile. Alții au ales să se implice civic sau politic.
Supraviețuitorii de la Colectiv au fost nu sus, ci jos, foarte jos, în subteranele unei dureri incomparabile. Au adunat, fiecare, 20-30 de operații în perioada de convalescență, care a durat ani de zile. Și, întorși de acolo, de foarte jos, ei spun că văd alfel lumea.
HotNews a vorbit cu Bogdan Moșneag, Adina Apostol și Adrian Albu, trei dintre supraviețuitorii cărora incendiul din Colectiv le-a schimbat viața.
La 10 ani de la tragedie, Clubul Colectiv nu ar mai avea nevoie de autorizație de securitate la incendiu (Libertatea)
Înaintea incendiului produs în seara de 30 octombrie 2015, clubul Colectiv, aflat în centrul Capitalei, a funcționat timp de un an ca o capcană a morții: pe tavan şi pe stâlpi era lipit burete inflamabil, ferestrele erau zidite cu blocuri de BCA, extinctoarele erau expirate, iar singură cale de evacuare era o uşă, într-un container. Clubul nu avea autorizație de securitate la incendiu. Azi, la 10 ani de la tragedie, nici n-ar mai avea nevoie de ea, căci Guvernul, la propunerea DSU, a relaxat regulile. Legea punea „piedici în dezvoltarea unor proiecte” şi a fost schimbată. Iar alte zeci de cluburi precum Colectiv funcționează acum în legalitate.
Pe larg, în Libertatea.