Sub titlul, "O călătorie în Antichitate prin texte celebre", Fundația Calea Victoriei ne propune un curs susținut de lectorul Ştefan Colceriu, doctor în filologie clasică, greacă veche şi latină, curs ce pornește de la două întrebări, mai citim astăzi textele vechi? Şi, dacă le citim, în ce măsură sunt ele relevante pentru lumea în care trăim?
Adevărul este că între lumea veche şi cea nouă este un hău greu de trecut: ne despart mai multe rânduri de revoluţii tehnologice şi mai multe rânduri de globalizări. Avem cu totul alte aşteptări de la şcoala copiilor noştri, iubim altfel, ne uităm altfel la operele de artă, ne deplasăm cu mijloace la care anticii nu puteau decât să viseze, citim altfel, avem alte credinţe, ne concepem universul diferit, numărăm altfel orele, avem o cu totul altă cultură medicală. Totuși, gândirea, emoţia, pot fi similare, deşi sunt codificate diferit.
"De douăzeci de ani mă tot gândesc la treaba asta, de ce sunt importante limbile clasice? Argumentele sunt de la cele mai puțin convingătoare, cum este acesta al identității naționale, care este cel mai slab părerea mea, dar este și argumentul cel mai des invocat. Pe urmă există argumentul foarte frumos pe care îl exprimă un mare lingvist polonez Jerzy Kuriłowicz, 'Europa se termină unde se termină limba latină', un lucru foarte relevant și adevărat, și care ține de tradiția culturală a Europei, care, iradiază de la Roma, și cu care unele culturi europene sunt înca în legătură, iar unele nu mai sunt. În cazul civilizației romanești, aceasta legătură s-a pierdut de foarte multă vreme. Noi nu avem o tradiție, ăsta-i adevărul, nu avem o tradiție de învățare a limbilior clasice. Limbile clasice la noi sunt așa, cum e și occidentul la noi, adică o legătură în bătaia vântului. Dacă avem regimuri politice favorabile, așa cum s-a întâmplat vreme de 80 de ani în timpul monarhiei care ne îndreapta spre occident, atunci latina intră în școli, dacă dimpotrivă vântul bate de la răsărit, atunci limba latină dispare din școli, ceea ce de exemplu în Polonia nu s-a întâmplat. Tradiția lor culturală și credința lor confesională a făcut posibilă, în ciuda tututor adversităților istorice, ca latina să continue în școală, și astfel Polonia să ajungă să dea un Papa atât de important ca Ioan Paul al II-lea, ceea ce a făcut ca comunismul să se prăbușească." spune în emisiunea RFI360, Ștefan Colceriu.
Cursul propus de lectorul Ștefan Colceriu la Fundația Calea Victoriei îi implică în aceeaşi măsură pe cursanţi şi pe lector în decodificarea singurelor punţi care ne leagă de antici: cuvintele. Este un curs lectură a unor texte fundamentale cu o metodă azi mai puţin familiară: desfacerea traducerilor şi explicitarea lor prin recursul la original.
"Credem că doar acest tip de control hermeneutic dublu poate surprinde spiritul care le locuieşte, înlesnind nu numai o înţelegere mai cuprinzătoare, ci restaurând şi amplificându-le energia fondatoare. Vom înţelege, pornind de la traduceri, cât de important este, peste veacuri, accesul la limba în care au fost scrise respectivele texte. Cursanţilor nu li se cere să ştie vreo limbă antică din cele vehiculate (greacă, latină, ebraică sau coptă), ci doar să aibă disponibilitatea pentru dezbaterea vie pe care o propune acest exerciţiu intelectual. " transmite Fundaţia Calea Victoriei.
Cursul "O călătorie în Antichitate prin texte celebre", are programate cinci întalniri, prima fiind pe 26 martie, de la ora 19.