Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută un nou pachet de simplificare a politicii agricole comune (PAC). Măsurile propuse vizează cerințe de mediu mai flexibile și mai ușor de aplicat de către fermieri și autoritățile naționale.
Controalele se vor baza în principal pe utilizarea tehnologiei digitale și pe imaginile satelitare, fiind limitate la o singură verificare la fața locului pe an pentru fiecare exploatație, potrivit unui comunicat al Executivului european.
Micii fermieri vor beneficia de o plată unică anuală majorată de la 1.250 de euro la 2.500 de euro și vor fi scutiți de anumite norme de mediu, dar pot primi plăți suplimentare dacă implementează programe ecologice. De asemenea, vor putea accesa mai ușor finanțări forfetare de până la 50.000 de euro, pentru creșterea competitivității.
O evaluare a Comisiei arată că noile măsuri ar putea genera economii de până la 1,58 de miliarde de euro anual pentru fermieri și de 210 milioane de euro pentru administrațiile naționale.
Propunerile urmează să fie înaintate Parlamentului European și Consiliului miniștrilor agriculturii din UE spre adoptare și ar putea intra în vigoare în 2026. Alte măsuri de simplificare vor fi prezentate în cursul acestui an.
Vot pentru creșterea tarifelor aplicate produselor agricole din Rusia și Belarus
Deputații din Comitetul pentru Comerț Internațional au aprobat o creștere cu 50% a tarifelor aplicate pentru anumite produse agricole importate din Rusia și Belarus, potrivit unui comunicat de presă emis de Parlamentul European. Produsele vizate includ zaharuri, oțet, făină și furaje pentru animale.
Textul aprobat introduce, de asemenea, un tarif de 6,5% pentru îngrășămintele importate din cele două țări și taxe vamale de 40 până la 45 de euro pe tonă pentru perioada 2025-2026, cu posibilitatea de majorare la 430 de euro pe tonă până în 2028.
Comisia Europeană va monitoriza impactul acestor măsuri asupra pieței interne și va interveni pentru a limita eventualele creșteri de preț în sectorul agricol.
Propunerea va fi supusă votului Parlamentului joi, 22 mai, în sesiunea plenară de la Bruxelles.
Comerțul agroalimentar al UE: exporturi aproape stabile, importuri mai scumpe
Comerțul agroalimentar al Uniunii Europene a crescut în ianuarie 2025: exporturile au atins 19 miliarde de euro, cu 4% mai mult decât în ianuarie 2024, în timp ce importurile au înregistrat un avans de 19%, ajungând la 16 miliarde de euro.
Marea Britanie a rămas principala destinație pentru produsele agroalimentare europene. Exporturile către Elveția au crescut, însă vânzările către China, în special de cereale, au înregistrat un declin.
Din punctul de vedere al importurilor, cele mai mari creșteri valorice s-au înregistrat pe relația cu Coasta de Fildeș și Ghana, determinate în principal de majorarea prețurilor pentru cacao. În schimb, importurile din Brazilia, Ucraina și Rusia s-au redus.
Credite de carbon pentru fermieri și angajamente pe termen lung
Executivul european a prezentat recent o propunere revizuită pentru certificarea stocării carbonului în agricultură și recompensarea fermierilor care adoptă practici prietenoase cu clima, precum rotația culturilor sau fertilizarea de precizie, potrivit publicației Euractiv.
Sistemul se bazează pe dezvoltarea unei metodologii care să asigure măsurarea carbonului stocat și depozitarea pe termen lung, aplicarea unor practici noi față de cele existente și menținerea biodiversității.
Inițiativa face parte din regulamentul european privind absorbțiile permanente de carbon, dar generează controverse. Noua versiune a textului propune extinderea perioadei de angajament al fermierilor, de la cinci la 10 ani în agricultură și de la 15 până la 30 de ani în agrosilvicultură. Comisia justifică această prelungire prin faptul că perioadele mai scurte ar risca să nu ofere avantaje substanțiale, însă decizia ridică îngrijorări în rândul sindicatelor fermierilor. Copa-Cogeca apreciază că această măsură ar descuraja fermierii să se angajeze în acțiuni de stocare a carbonului pentru o perioadă atât de lungă. De asemenea, organizațiile agricole și-au exprimat îngrijorările cu privire la reducerea randamentelor culturilor. La rândul lor, ONG-urile de mediu sunt preocupate de viabilitatea acestui sistem și solicită garanții mai stricte pentru protejarea biodiversității și prevenirea relocării carbonului, un fenomen care ar reduce emisiile într-o zonă, dar ar putea duce la creșteri în alta.