Consiliul UE adoptă primul cadru legislativ pentru monitorizarea solurilor. Jurnal rural
Publicat în:
Primul cadru legislativ privind evaluarea și monitorizarea solurilor în Uniunea Europeană a fost adoptat săptămâna trecută de Consiliul Uniunii Europene. Noile norme stabilesc un sistem comun de monitorizare în baza căruia statele membre vor evalua starea fizică, chimică și biologică a solurilor de pe teritoriul lor și vor raporta periodic Comisiei Europene și Agenției Europene de Mediu date referitoare la sănătatea solului, ocuparea terenurilor și siturile contaminate.
Datele colectate la nivelul întregii Uniuni vor permite adoptarea unor măsuri coordonate pentru combaterea degradării terenurilor, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene.
Directiva urmărește îmbunătățirea sănătății solurilor până în anul 2050.
După adoptarea în Consiliu, urmează votul în Parlamentul European, cel mai probabil în următoarele săptămâni. După intrarea în vigoare, statele membre vor avea la dispoziție trei ani pentru a transpune noile norme în legislațiile naționale.
În prezent, Uniunea Europeană nu dispune de un cadru legislativ specific pentru protecția solului, așa cum există pentru alte ecosisteme precum apa, aerul sau mediul marin.
Adoptarea de către Consiliu a Directivei privind monitorizarea solului are loc în contextul în care Agenția Europeană de Mediu, în cel mai recent raport al său, publicat la 29 septembrie, semnalează că transformările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare directă la adresa resurselor naturale de care Europa are nevoie pentru securitatea economică. Raportul subliniază că Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid de pe planetă, va trebui să facă față unor provocări complexe în viitor. Aceste provocări, se menționează în document, impun regândirea legăturilor dintre sectorul economic și mediul natural, inclusiv terenurile, apa și resursele naturale.
Un nou avertisment privind impactul agriculturii asupra apei, solului și biodiversității
Un grup de peste 70 de oameni de știință de renume, proveniți de pe șase continente și reuniți în cadrul Comisiei EAT-Lancet, avertizează în evaluarea dată publicității săptămâna trecută că agricultura reprezintă principalul motor al pierderii biodiversității și al degradării apei și solului, scrie Politico într-un material intitulat „Mâncarea distruge planeta. Iar Europa și-a pierdut pofta de schimbare”.
Oamenii de știință consideră că un consum bazat mai mult pe plante și mai puțin pe carne, produse lactate și zahăr ar putea reduce la jumătate emisiile legate de alimente – estimate la aproape o treime din totalul emisiilor globale cu efect de seră – și ar putea preveni până la 15 milioane de decese premature.
Nu este prima dată când EAT-Lancet transmite un mesaj de acest tip. Raportul din 2019 solicita schimbări radicale în alimentație, în special în Europa și America de Nord, unde consumul de carne și produse lactate depășește recomandările globale. Documentul a stat la baza elaborării Strategiei „De la fermă la consumator”, lansată în 2020 ca parte a Pactului verde european, dar la care – scrie Politico – Uniunea Europeană a renunțat treptat, confruntată cu protestele fermierilor, cu presiunile industriei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Planul promitea transformarea sistemului alimentar european într-unul mai sănătos și mai prietenos cu mediul, prin reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor, diminuarea cantității de îngrășăminte, extinderea agriculturii organice și promovarea unor diete mai sănătoase.
Estonia a pierdut 20% din efectivele de suine, din cauza virusului pestei porcine africane
Reapariția pestei porcine africane în Estonia, în vara acestui an, a dus la pierderea a 20% din efectivele de suine ale țării, adică peste 55.000 de animale. Boala a afectat și cea mai mare fermă de reproducere, cu un efectiv de aproximativ 8.000 de animale, reprezentând peste 40% din întreaga populație de suine de reproducere din Estonia.
La reuniunea din septembrie a Consiliului miniștrilor agriculturii, delegația estonă a propus un pachet de măsuri de prevenție și control al pestei porcine africane. Printre acestea se numără reducerea populațiilor de mistreți – considerați principalul factor de risc pentru răspândirea bolii –, acordarea de stimulente pentru vânători, promovarea consumului de carne de mistreț și identificarea unor soluții pentru valorificarea acesteia. Estonia solicită Comisiei Europene actualizarea cadrului juridic existent și asigurarea unei finanțări continue și adecvate pentru programele de urgență veterinară, precum și intensificarea cercetării, în vederea identificării de soluții moderne de combatere a bolii. Demersul Estoniei a fost susținut de reprezentanți din 16 state membre.
Pesta porcină africană este prezentă în rândul populațiilor de mistreți din peste zece țări ale Uniunii Europene.
Cooperare transatlantică în sectorul agricol
Liderii agricoli europeni și omologii lor nord-americani s-au întâlnit săptămâna trecută în Italia, la cea de-a 41-a ediție a Conferinței Agricole Nord-Americane–Uniunea Europeană, pentru un schimb de opinii pe teme legate de producția agricolă și securitatea alimentară în actualul context global. Discuțiile s-au concentrat pe politicile publice care pot sprijini cel mai bine întreprinderile agricole și pot promova reînnoirea generațiilor, potrivit unui comunicat Copa-Cogeca. Au fost abordate și soluțiile pentru consolidarea capacității de adaptare a fermierilor la evenimentele meteorologice extreme, precum inovația și adoptarea noilor tehnologii – instrumente care pot contribui la reducerea amprentei de mediu și, totodată, la creșterea eficienței și productivității în agricultură. Schimburile de idei au subliniat și importanța comerțului bazat pe reguli și standarde transparente.
ANUGA 2025 aduce la Köln cele mai noi tendințe și inovații din industria alimentară
La Köln, în Germania, s-a deschis ediția cu numărul 101 a târgului ANUGA, unul dintre cele mai mari evenimente mondiale dedicate industriei alimentare și a băuturilor. Cu această ocazie, profesioniști din diverse culturi, industrii și domenii de interes se reunesc pentru a dezbate idei și a descoperi cele mai recente tendințe și inovații în domeniul nutriției, se arată pe pagina oficială a evenimentului. Târgul este mai mult decât o platformă de discuții, reprezintă și o oportunitate pentru deschiderea de noi piețe de desfacere.
La ediția din 2025 participă peste 8.000 de expozanți din întreaga lume, iar organizatorii estimează prezența a aproximativ 150.000 de vizitatori.
România este reprezentată de 114 expozanți, care acoperă domenii precum carnea și produsele din carne, fine food, panificație și patiserie, produse organice, informează Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc.
