Unde vor ajunge "copiii nimănui" din centrele din Târgu-Mureș
Publicat în:
Cele patru centre pentru copiii cu dizabilități din Mureș, la care au fost depistate nereguli după ce reprezentanții Centrului pentru Resurse Juridice au făcut un control inopinat, vor fi închise.
DGAPS trebuie să vină cu un plan de urgenţă în 5 zile şi să găsească soluţii personalizate pentru toţi cei 63 de copii. Măsurile trebuie luate în 30 de zile
Planul pe hârtie e minunat, el trebuie să fie pus în aplicare, atrage atenția Georgiana Pascu de la Centrul de Resurse Juridice. Important e ca acești copii să nu fie plimbați dintr-un loc în altul. De asemenea, e foarte important să aibă acces la un program complex de nutriție în condițiile în care bugetul pentru mâncare era de 20 de lei pe zi. Recuperarea este de asemenea foarte importantă, mai spune Georgiana Pascu.
Prin urmare, cum va fi implementat planul? Încercăm să aflăm la Tânăr în Europa.
Invitații Andreei Orosz sunt: Georgiana Pascu de la CRJ și Doru Constantin, purtător de cuvânt la DGASPC Mureș.
Potrivit reprezentantului DGASPC, "una din măsuri este redactarea, într-un termen foarte scurt de cinci zile, a planului de urgență pentru fiecare beneficiar. Este vorba de copii cu dizabilități din cele patru servicii sociale care se află în subordinea instituției noastre. La modul concret, acest plan de urgență va ține cont de particularitățile și nevoile în primul rând medicale ale acestor copii. Reamintesc că avem în custodie copiii cu dizabilități severe, majoritatea încadrați în gradul grav de handicap. Acești copii vor trebui relocați sau continuată măsura de protecție specială a plasamentului la diferite servicii de îngrijire alternative. Avem în vedere și faptul că pentru unii copii va fi cazul ca aceștia să fie redați în familia naturală. Sigur, acolo unde condițiile o vor impune și vom vedea dacă este bine acest lucru."
One of your browser extensions seems to be blocking the video player from loading. To watch this content, you may need to disable it on this site.
Georgiana Pascu explica recent la RFI că noi, de la Centrul de Resurse Juridice, am venit în mai multe vizite neanunțate și anunțate în ultimele luni... Suntem aici pentru că nu ne învățăm lecțiile și pentru că avem aceiași oameni în conducerea Consiliilor Județene și a Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.
Aș spune că situația, cel puțin la nivel de percepție și implicare în ceea ce privește soarta copiilor și a adulților cu dizabilități intelectuale și psihosociale, este chiar mai dramatică decât aceea pe care am observat-o atunci când număram morții de la Poiana Mare și din alte centre și mergeam la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și câștigam, să spunem așa, încercam să le facem dreptate.
Citim atât de multe documente în care copii pentru care directorul D.G.A.S.P.C. Mureș a devenit reprezentantul legal - tutore sau părinte - așa pe înțelesul tuturor, ajunge să îi ia din familii pe motiv că au o stare materială și de acces și financiar, acces la recuperare precară, fără să le ofere nimic în concret, din cauză că nu are servicii de abilitare în comunitate, nici măcar în municipiul Târgu Mureș, care, știm cu toții, este un mare centru universitar. Ajunge să ceară instanței să plaseze copii în instituții...
Unii copii ajung să moară aici sau să fie mutați dintr-o instituție în alta, pe motiv că asistenților maternali le-a încetat contractul de muncă.
Este teribil de îngrijorător faptul că suntem în continuare în această spirală în care avem, cum spuneam, acest reprezentant legal, directorul DGASPC, acest conflict de interese, iar mai apoi avem instanțe de judecată care credem că ar trebui să se aplece cu ceva mai multă atenție și interes asupra nevoilor, interesului superior respectării drepturilor copilului. Nu este posibil să citim zeci de hotărâri judecătorești aici, la Mureș, în care motivul instituționalizării să fie același: încetarea contractului de muncă a asistentului maternal, în condițiile în care România și-a luat angajamentul ca și copiii cu dizabilități să fie tratați în comunitate și să fie plasați în familii de plasament, asistenți maternali și să beneficieze de acces la servicii. Mai apoi avem această problemă cu justiția penală...așteptăm ca polișiștii și procurorii să facă dreptate, așteptăm după anchete penale.
Deja sunt oameni care au suferit, care au murit, care sunt supuși unor tratamente rele, inumane și degradante.
Prin urmare, ne arată din nou eșecul sistemului de asistență socială și asistență medicală și educație din România și din care nu învățăm nimic. Și nu învățăm nimic, pentru că, raportându-mă la ceea ce văd și aici, nu știu, poate ceva ce pare așa insignifiant acum: accesul la educație.
Știți că aici copiii din aceste centre nu pot să meargă la școală nici măcar la "minunata școală specială"? Vorbesc despre Centrele de Educație Incluzivă din municipiul Târgu Mureș - nu merg din cauză că nu au loc. Ca să citez conducerea, nu au loc în microbuz sau pentru că nu sunt primiți la școală din cauză că îi deranjează pe profesori sau pe alți copii. Deci avem copii care fie nu merg deloc, fie merg o dată, fie merg de două ori pe săptămână. Chiar și în Târgu Mureș.
Rep: Citind despre victime - copii între 3 și 7 ani. De atâția ani documentați, mergeți în centre. E șocant și pentru dvs?
Georgiana Pascu: M-a șocat să văd cumva indiferența cu care sunt tratați, lipsa de sensibilitate, de empatie cu care sunt tratați copiii. Și de aceea am și stat acolo și am ajutat cât de mult am putut noi, gândindu-ne că justiția penală se mișcă cum se mișcă.
Eu am această hibă să-i întreb tot timpul: dar dacă ar fi copilul dumneavoastră și nu ar avea loc în autobuz să meargă la școală? Sau dacă ar fi copilul dvs? Ați chema salvarea dimineață, la 3.45 și l-ați lăsa singur? Când știți cât e de bolnav și nu poate să comunice, nu poate să facă nimic. Și mai apoi nu l-aţi vizitat deloc. Nu ați luat legătura decât telefonic, din când în când. Și răspunsul este același de aproape un an: dar nu sunt copiii noștri. Pentru că, sunt în continuare, îmi pare rău să o spun copiii nimănui și mi se pare, nu știu.... Pe mine, sincer, mă întristează profund, profund.