Reacții dure față de justificările procurorului general Alex Florența pentru eșecul în lupta contra extremismului
Institutul „Elie Wiesel” precizează că declarația procurorului general este mai degrabă un exercițiu de imagine pentru a „justifica” o problemă structurală despre a cărei existență avea cunoștință de mai multă vreme, fără a întreprinde măsuri și acțiuni concrete. Institutul menționează că sesizările pe acest subiect către parchet sunt nesoluționate, după ani de zile, potrivit G4media.ro
Publicat în: Actualizat în:
Reacția Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel față de justificările procurorului general Alex Florența pentru eșecul în lupta contra extremismului
La declarația procurorului general cu privire la „recrudescența în spațiul public a unor manifestări caracterizate prin discurs instigator la violență, ură sau discriminare” Institul „Elie Wiesel” face următoarele precizări:
1. Media anuală a numărului de sesizări nu reprezintă un indicator semnificativ. Mult mai importante sunt două aspecte: Perioada de soluționare a unui dosar și motivarea soluției. Din experiența Institutului „Elie Wiesel”, menționăm că o sesizare privind manifestarea anuală de la Tâncăbești întâmplată în anul 2020 a rămas până în ziua de astăzi fără soluționare. Mai multe astfel de sesizări din aprilie 2022, iunie 2022, februarie 2023 sunt astăzi nesoluționate de către parchetele aflate în subordinea Ministerului Public. Conform unui document statistic al Ministerului Public în anul 2023 au existat 82 de cauze de soluționat privind OUG 31/2002, iar la sfârșitul anului au rămas nesoluționate 59 dintre ele.
2. ”Necesitatea urgentă de adaptare a legislației existente, pentru a corespunde realităților faptice și noilor forme de manifestare a acestor infracțiuni”, arătată în declarație, omite să menționeze că în cadrul Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027 există o acțiune, coordonată de Ministerul Public, care monitorizează „aplicarea cadrului legal în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare și a infracțiunilor ce cad sub incidența O.U.G nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului”. Această acțiune are drept scop avansarea unor eventuale propuneri de modificare a legislație. La această acțiune strategică iau parte și Agenția Națională pentru Romi, Departamentul pentru Relații Interetnice, Avocatul Poporului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și INSHR-EW.
În 2021, Raportul Inspecției Judiciare privind modul de investigare și soluționare a cauzelor având ca obiect infracțiunea prevăzută de art.369 din Codul penal și infracțiunile care cad sub incidența OUG nr.31/2002 arăta că modalitatea de aplicare a legii este deficitară.
Prin urmare, declarația procurorului general este mai degrabă un exercițiu de imagine pentru a „justifica” o problemă structurală despre a cărei existență avea cunoștință de mai multă vreme, fără a întreprinde măsuri și acțiuni concrete.
Și Marco Maximilian Katz, directorul fondator al organizației Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului (MCA Romania), a criticat vineri explicațiile date de procurorul general Alex Florența pentru eșecul în lupta contra extremismului. El le-a calificat drept ”o cerere penibilă de modificare a legislației, o încercare menită să justifice neaplicarea legilor timp de 22 de ani”.
Și șeful Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a pus la îndoială propunerea lui Florența de creare a unui grup de lucru: ”nu pot să nu mă întreb dacă magistrații și reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne care vor face parte din grupul de lucru anunțat de dl Alex Florența au competență solidă în ceea ce privește trecutul recent și istoria totalitarismului în România”.
Reacțiile celor doi vin după ce Procurorul general Alex Florența și-a justificat vineri eșecul în combaterea extremismului prin critici la legislație. Într-o declarație oficială, el a susținut faptul că instituția pe care o conduce monitorizează cu atenție aceste manifestări și desfășoară acțiuni pentru a trage la răspundere penală pe cei care săvârșesc astfel de infracțiuni.