Sindicatele de la Carrefour România au avut în ultimele zile o serie de acțiuni de protest împotriva nivelului salarial din companie. După mult timp, este primul conflict de muncă vizibil din sectorul privat. Angajații bugetari primesc în cele mai multe cazuri creșterile de salarii pe care le cer, cei din sectorul privat au negocieri complicate cu managerii companiei.
Ne obișnuisem în ultimii ani să vedem greve sau proteste ale angajaților din sectorul bugetar. Au avut acțiuni revendicative profesori, angajați din sectorul medical, funcționari de la Ministerul Finanțelor, cei de la ANAF, angajați ai Institutului de Statistică sau chiar salariați din administrațiile locale.
Zilele acestea, am avut parte de o mică surpriză și anume aproximativ 7.000 de angajați ai Carrefour România au protestat în țară și la sediul companiei. Din acest punct de vedere, nu am mai avut demult un protest sindical în interiorul unei companii private. Nu pentru că firmele private sunt corecte în raport de angajați, dar probabil că situația este în sectorul privat pe trei paliere: primul, al companiilor mari, eventual, multinaționale, care au și sindicate și care negociază anual nivelul salarial. Al doilea, al companiilor mijlocii, acolo unde proprietarul firmei crește salariile angajaților pentru că altfel îi pierde și al treilea, al firmelor mici în care acționarul este și angajat și deci negociază cu sine însuși creșterea salariului.
Evident, cererile protestatarilor și ale sindicatelor de la Carrefour România sunt legate de creșterea câștigurilor salariale. Nu vom intra într-o analiză detaliată a situației salariale a companiei de retail. Evident, cele două părți (managerii și sindicatele) aflându-se într-un conflict de muncă, încearcă să scoată în evidență punctele tari și respectiv cele vulnerabile. Astfel, reprezentanții companiei arată într-un comunicat că angajații au tichete de masă, prime, sporuri și asigurare medicală privată. La rândul lor, sindicatele acuză salariile mici, de aproximativ 2.000 de lei net, sporuri reduse pentru cei care lucrează la sfârșit de săptămână și prime de valori mici.
Interesant este să privim fotografia mai mare a acestui conflict de muncă. Astfel, trebuie remarcat că, la nivelul companiei, există acorduri colective de muncă în vigoare, valabile până la sfârșitul lunii iulie 2024. Ceea ce ne arată că, din acest punct de vedere, sindicatele nu au jucat corect, în sensul că au forțat un contract de muncă valabil până la jumătatea acestui an. Scuza găsită de angajații care au protestat a fost că au nevoie de o creștere a veniturilor salariale înainte de Sărbătorile pascale.
Să privim și datelele statistice. În luna ianuarie a.c., câștigul salarial mediu net în comerț era de 4.300 lei. Este un nivel aflat mult sub salariile de la vârful economiei, precum cele din sectorul de tehnologia informației care ajung la o medie de aproape 10.000 lei net. Dar, câștigul salarial din comerț este mai mare decât cel din sectorul de hoteluri și restaurante sau din industria textilă. Practic, câștigurile salariale din comerț sunt destul de aproape de cele medii pe economie (4.860 lei, în medie, față de 4.300 lei, în comerț).
Ceva nu se leagă între cifrele statistice și ceea ce spun sindicaliștii. Adică, salariul mediu statistic în comerț este mai mult decât dublu față de sumele prezentate de sindicate, care susțin că jumătate din angajații Carrefour România au un salariu de 2.000 lei net.
Cei care cred că retailerul francez are profituri substanțiale în România pe care nu dorește să le împartă cu angajații trebuie să afle calculele publicate ieri de „Ziarul Financiar” care prezintă indicatorii economici ai celor mai importante rețele comerciale, străine și românești. În anul 2022, Carrefour România are o rată a profitului de numai 2,2%, una dintre cele mai mici dintre rețelele internaționale și mult mai mică decât cea realizată de lanțurile comerciale cu capital autohton.
De asemenea, ideea că rețelele comerciale își mută profitul în alte jurisdicții fiscale nu are o confirmare oficială, nici din partea fiscului, nici a specialiștilor. În ultimă instanță, de ce o firmă străină și-ar externaliza profitul dacă în România impozitul are una dintre cele mai mici cote din Uniunea Europeană?
În final, să mai remarcăm că în ziua în care angajații Carrefour România protestau pentru creșterea salariilor, execuția bugetară confirma o creștere a cheltuielilor cu salariile în sectorul public cu 20% față de anul trecut. Vedeți cât de simplu este să primești la stat o majorare a veniturilor salariale?