O rectificare bine făcută? Guvernul poate să atingă ținta de deficit
Publicat în:
Rectificarea bugetară a fost aprobată de Guvern. Dar, o întrebare rămâne și anume: sunt realiste schimbările de date bugetare? Să vedem analiza Consiliului Fiscal, o instituție care de multe ori a oferit repere corecte față de situația bugetului.
Consiliul pleacă de la constatarea că agențiile de rating au reconfirmat calificativul României, ceea ce este un pas înainte față de începutul anului, atunci când exista riscul unei retrogradări de rating. În acest moment, România a făcut o înțelegere cu Comisia Europeană pentru țintele de deficit bugetar pentru anii 2025 și 2026, adică 8,4% și 6,5% din PIB.
Corecția bugetară inițiată de guvern ar putea fi un punct de inflexiune în restabilirea încrederii în finanțele publice, dar procesul este anevoios și va dura mai mulți ani, arată analiza Consiliului Fiscal. Fără măsurile de corecție, deficitul bugetar ar fi ajuns anul acesta la 9% din PIB. Dar, amploarea necesarului de ajustare este fără precedent pentru un stat membru care nu se confruntă cu o criză financiară severă sau cu un șoc dur precum pandemia.
S-a mai spus: România și-a auto-provocat criza bugetară, de exemplu, prin faptul că anul trecut a crescut foarte mult cheltuielile permanente.
Ideea că ajustarea bugetară conduce la o criză economică omite faptul că România nu poate totuși să reziste cu deficite de 9% din PIB și corecția se va face gradual, în timp, adică până în anul 2031.
De ce cheltuielile de personal și cele cu pensiile au continuat să crească și anul acesta? Salariile au crescut de-a lungul anului trecut, iar o parte dintre pensii au fost recalculate în toamna lui 2024, ceea ce dă un efect de creștere prin raportarea la anul trecut, în pofida înghețării lor în luna decembrie 2024. Creșterea zero se va putea vedea abia anul viitor.
Dominanța fiscală
Rectificarea bugetară mută ținta de deficit bugetar de la 7% la 8,4% din PIB. Ceea ce ar părea pozitiv, arată Consiliul Fiscal. Dar, de fapt, nu este decât o revenire la realitate, ținta inițială de 7% din PIB nefiind realistă, pentru că veniturile erau supraestimate și cheltuielile subestimate. De asemenea, fără o ajustare bugetară deficitul ar fi ajuns anul acesta la 9% din PIB.
Supracontractarea proiectelor de investiții, se precizează în raportul Consiliului Fiscal, arată o programare bugetară defectuoasă și totodată o slabă conlucrare între Ministerul Finanțelor și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Raportul introduce un termen care merită atenție și anume dominanța fiscală. Este un fenomen care, pe de o parte, face dificilă finanțarea deficitului, iar pe de altă parte, influențează politica monetară. Cererea agregată în exces alimentează inflația și drept urmare obligă banca centrală să mențină dobânda de politică monetară la niveluri înalte.
De asemenea, evoluțiile internaționale pline de elemente imprevizibile complică ajustarea bugetară din România, iar creșterea cheltuielilor militare (asumată clar de guvern) face și mai dificil procesul de scădere a deficitului.
Întorcându-ne la rectificarea bugetară, raportul Consiliului Fiscal arată că s-a bazat pe câțiva factori: reducerea ritmului de creștere a economiei, creșterea inflației și dezechilibrul extern rămâne semnificativ, iar piața muncii se tensionează, adică dintr-o piață a angajatului se transformă întruna a angajatorului.
În concluzie, opinia exprimată de Consiliul Fiscal arată că sunt create premisele pentru „respectarea noilor ținte propuse”. După ani buni, s-ar putea să avem o rectificare bine făcută.