Dezechilibrele economice și sociale se accentuează anul acesta. Dar, guvernul nu are curajul politic să facă reforme. Iar, în acest context, antreprenorii și managerii companiilor se întreabă ce se va întâmpla anul acesta?
Ne-am obișnuit să auzim foarte des o idee spusă cu seninătate și anume că anul acesta, din cauza alegerilor, guvernul nu va face nicio reformă. Și, probabil, așa va fi. Politicienii, în schimb, dau asigurări, tot foarte des, că nu vor crește taxele sau impozitele, după ce actualul guvern a făcut-o deja la începutul anului. Adică, nu le vor mai crește încă o dată.
Cu alte cuvinte, anul acesta va fi pierdut pentru reforme, ceea ce nu poate decât să îngrijoreze, pentru că o serie de indicatori economici continuă să se degradeze, indiferent, bineînțeles, de aspectele electorale.
Avem câteva exemple. Deficitul bugetar este în primele patru luni la un nivel foarte ridicat, 3,24% din PIB, chiar și scoțând impactul plății pensiilor în avans. În acest ritm, deficitul bugetar va fi chiar mai mare decât cel înregistrat anul trecut, ceea ce va face ca următorul guvern să aibă anul viitor o misiune foarte complicată.
Consecința directă a unui deficit bugetar atât de mare este creșterea datoriei publice. La sfârșitul lunii martie a .c., datoria guvernamentală a ajuns la 845 miliarde de lei, un record negativ absolut, adică 52% din PIB. Nu mai are sens să atragem atenția din nou că datoria publică a trecut de 50% din PIB, pentru că nimeni nu se mai uită la legea responsabilității fiscal-bugetare și, nu-i așa?, anul acesta guvernul nu face nicio reformă. De asemenea, împrumuturile realizate de stat în primele patru luni au ajuns la 90,7 miliarde de lei, ceea ce este o cifră foarte mare în comparație chiar și cu anul 2020, cel în care s-a dat startul campaniei masive de împrumuturi ale statului.
Sunt și alte reforme care ar trebui făcute. Publicația Hotnews.ro o citează pe Carmen Orban, consiliera pe probleme de sănătate a prim-ministrului, care spune că sunt șase milioane de contributori la sistemul de sănătate și 19 milioane de beneficiari. Evident, o serie de categorii sociale, precum copii sau pensionari, nu pot și nu trebuie să contribuie financiar, dar raportul dintre plătitori și beneficiari este mult dezechilibrat.
Este adevărat că diferența dintre numărul de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților s-a îmbunătățit în ultimii ani, în sensul că s-a ajuns la un raport de 8 la 10. Dar, problema sistemului public de pensii este că politicienii vor mai mult decât poate oferi economia, în sensul că fondul de pensii publice are deficit care trebuie acoperit de la bugetul de stat.
De asemenea, deficitul balanței comerciale a urcat în primele patru luni ale anului față de aceeași perioadă a anului trecut cu 440 milioane de euro, până la 9,3 miliarde de euro.
În tot acest timp, premierul Ciolacu este preocupat, la ședința de guvern de săptămâna trecută, să ia măsuri pentru a proteja puterea de cumpărare a populației și să să existe slujbe plătite cât mai aproape de media europeană. Poate cineva ar trebui să-i spună premierului că, în luna aprilie 2024 față de aprilie 2023, indicele câștigului salarial real a fost de 107,9%, adică nivelul câștigului salarial a fost mai mare cu 8% decât inflația. Chiar și în aprilie a.c. față de martie a.c. câștigul salarial a depășit rata inflației. Ceea ce ar trebui să îl facă pe premierul Ciolacu mai puțin preocupat de salarii și mai atent la echilibrul bugetar.
Sunt și câteva vești bune. Investițiile străine au urcat la 3,2 miliarde de euro, în primele patru luni ale anului, producția industrială a revenit pe creștere, dar va trebui să vedem dacă păstrează ritmul, investițiile publice cresc, sunt companii private care fac performanță și apetitul pentru consum al persoanelor fizice este în continuare ridicat. Toate aceste evoluții pozitive nu pot, însă, să scoată din mintea antreprenorilor și managerilor o întrebare tulburătoare: ce va fi anul viitor în materie de fiscalitate?
Rubrică susținută de SALT Bank, primul neobank 100% românesc.