Trei economiști au primit premiul Nobel pentru cercetările făcute în ceea ce se numește „distrugerea creativă”. De fapt, este vorba despre impulsionarea companiilor să devină mai inovative. Un domeniu în care Europa mai are multe progrese de făcut.
Ieri, a fost decernat premiul Nobel pentru economie câștigat de trei economiști: un francez, Philippe Aghion, un american de origine israeliană, Joel Mokyr și un economist canadian Peter Howitt.
Philippe Aghion, economist francez, în vârstă de 69 de ani a primit prestigiosul premiu pentru munca sa despre importanța facilitării inovării pentru a asigura creșterea economică, o temă pe care profesorul Aghion o cercetează de peste un deceniu.
Publicația franceză „La Tribune” realizează un portret al laureatului premiului Nobel și pleacă de la o afirmație făcută de Philippe Aghion într-un interviu acordat ziarului în urmă cu patru ani. „Îmi doresc un capitalism care să fie în același timp inovator, precum în Statele Unite, și protector, precum în Europa”, spune Aghion. Este o frază care rezumă gândirea economistului francez, cel care nu și-a ascuns niciodată orientarea social-democrată. Philippe Aghion s-a născut în anul 1956 având un tată intelectual apropiat de Partidul Comunist și o mamă care a fondat casa de modă Chloe.
Cei trei economiști laureați ai Premiul Nobel au creat un model matematic care descrie procesul de „distrugere creativă”, o teorie dezvoltată de Joseph Schumpeter, economist și sociolog austriac, care explică modul în care apariția pe piață a unui produs nou și de calitate elimină companiile care vând mărfuri mai vechi.
Schumpeter este un clasic al literaturii economice pe care economistul francez l-a adus în actualitate analizând creșterea decalajului de avere, începând cu anii 80, între SUA și zona euro. Philippe Aghion, care se caracterizează ca un social-democrat convins, a reamintit la ceremonia de decernare a premiului, concluziile cărții sale: „Principalul motiv al declinului economic al Franței este că nu s-a reușit implementarea unor inovații tehnologice majore. Am rămas limitați la progrese tehnologice medii, ceea ce este întru totul în concordanță cu explicațiile pe care le dă Mario Draghi în raportul său de anul trecut. Lucrurile stau așa pentru că nu avem politicile și instituțiile adecvate pentru a inova în domeniul tehnologiilor înalte”, afirmă Philippe Aghion.
Pare o evaluare dură, dar ea vine după câteva decenii de analiză. Philippe Aghion și Peter Howitt au dezvoltat un model de creștere economică bazat pe inovație. O teorie care i-a condus pe cei doi economiști la concluzia că ritmul de creștere al unei economii provine din capacitatea sa de a permite și încuraja companiile să inoveze.
Această viziune amintește de conceptul de „națiune start-up” dezvoltat de președintele francez Emmanuel Macron în timpul primului său mandat. Un proiect care își propunea să susțină inovația și firmele disruptive recent înființate pentru a permite Franței să recupereze terenul pierdut.
Laureatul premiului Nobel a făcut parte din Comisia Attali care a analizat creșterea economică a Franței, în 2012, a contribuit la programul economic al lui Francois Hollande, iar apoi l-a consiliat și pe Macron la începutul primului său mandat de președinte.
Economistul francez a pledat pentru îmbunătățirea sistemului educațional și al direcționării economiilor populației sau firmelor către start-up-uri. Aghion însuși s-a implicat în organizarea unui eveniment în parteneriat cu Medef, cea mai importantă organizație de afaceri din Franța, care a reunit mai mulți economiști și lideri de afaceri care și-au propus să lucreze la mai multe proiecte economice majore.
În fine, economistul francez, social-democrat cum se caracterizează, s-a opus vehement introducerii așa-numitei taxe Zucman. Cei doi, Gabriel Zucman și Philippe Aghion au stat față în față la un forum de afaceri. Zucman și-a apărat impozitul de 2% pe marile averi, în timp ce Aghion a fost vehement împotrivă spunând „dacă veți impune impozitul doar în Franța, veți transforma Franța într-o închisoare fiscală și veți reduce atractivitatea Franei în fața investitorilor”. După cum se poate observa vorbim despre un laureat al premiului Nobel care știe să își apere ideile.