Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, a prezentat ieri la conferința „Bugetul și fiscalitatea 2026” organizată de publicația cursdeguvernare.ro, o analiză despre miturile și realitățile care au apărut o dată cu ajustarea fiscal-bugetară.
Astfel, primul mit este că se putea evita austeritatea. Ionuț Dumitru arată că este fals, iar alternativa la o austeritate rațională era o corecție brutală impusă de piețele financiare. Scopul ajustării este să reducă deficitul uriaș, să oprească creșterea nesustenabilă a datoriei, să refacă încrederea investitorilor și să evite reducerea ratingului de țară.
Al doilea mit este că dacă se reduceau cheltuielile și nu creșteau taxele nu am fi avut recesiune. Fals, spune Ionuț Dumitru și vine în demonstrația acestui lucru printr-un studiu OECD. Analiza arată că toate măsurile de consolidare fiscală, fie că vorbim de reduceri de cheltuieli sau de creșteri de taxe sau impozite, au un efect recesionist.
Al treilea mit este că se putea reduce deficitul bugetar altfel, adică în loc de creșterea TVA și a accizelor să se fi introdus impozitul progresiv și taxa de solidaritate pe veniturile mari. Este fals din perspectiva creșterii economice, pentru că studiile economiștilor arată că o creștere a impozitele pe consum (TVA și accize), pe mediu sau pe proprietate este mai puțin negativă pentru creșterea economică decât o mărire a impozitelor pe venit sau profit.
Mitul 4 este că investițiile publice s-au blocat. Este fals, dimpotrivă, investițiile din fonduri publice sunt la maxime istorice și ajung anul acesta la 8% din PIB, cea mai mare alocare din Uniunea Europeană.
Al cincilea mit este: de ce nu scade deficitul bugetar mai mult dacă s-au luat măsuri de austeritate? Trebuie plecat de la bugetul pe acest an, a spus Ionuț Dumitru în cadrul evenimentului organizat de cursdeguvernare.ro. A fost un buget construit nerealist pentru că prin rectificare au crescut alocările pentru o serie de capitole de cheltuieli: 12 miliarde de lei la dobânzi, 8 miliarde de lei pentru asistența socială, plus 4 miliarde de lei pentru bunuri și servicii și 0,8 miliarde de lei la salarii. În total, a fost nevoie de alocări suplimentare de 25 miliarde de lei, 1,33% din PIB, la capitole care ar fi fost ușor de anticipat din punctul de vedere al nevoii de finanțare.
În plus, au fost bugetate venituri mai mari cu 9,7 miliarde de lei, 0,5% din PIB, având ca sursă o iluzorie îmbunătățire a colectării, care, bineînțeles, că nu s-a confirmat. Aceste date arată cât de nerealist a fost construit bugetul de stat, iar fără măsurile de consolidare fiscal-bugetară deficitul ar fi ajuns la peste 10% din PIB. Așadar, reducerea deficitului în acest an, chiar dacă pare nesemnificativă este, de fapt, importantă.
Mitul al șaselea este că se pot implementa măsuri ample de stimulare a economiei. De fapt, un eventual pachet de relansare a economiei ar putea avea câteva elemente, cum ar fi utilizarea fondurilor europene, reforma administrativă și debirocratizarea, digitalizarea economiei și reforma companiilor de stat, susținerea IMM-urilor și antreprenorilor locali prin garantarea creditelor de către Banca de Investiții și Dezvoltare și prin programe de sprijin care vizează exportul și digitalizarea. De asemenea, pachetul ar mai putea include politici industriala și energetice, precum investiții cu efect multiplicator mare, dezvoltarea producției de energie, prelucrarea materiilor prime în țară, nu exportul brut, și parteneriate public-private.
În fine, mitul al șaptelea și ultimul este că investițiile private nu cresc, pentru că există un sentiment negativ. Acesta este parțial adevărat, dar investițiile private sunt descurajate de instabilitatea fiscală, de birocrație sau de deficitul forței de muncă. Așadar, cu ocazia evenimentului organizat de publicația cursdeguvernare.ro, Ionuț Dumitru spulberă multe dintre miturile legate de măsurile de reducere a deficitului bugetar.