Ucraina: Se vor putea organiza alegeri prezidențiale anul acesta?
Publicat în:
Deși mandatul președintelui Zelenski ar fi trebuit să se încheie la 20 mai 2024, organizarea de alegeri prezidențiale în Ucraina este pusă sub semnul întrebării.
Potrivit Constituției țării mandatul președintelui Zelenski ar fi trebuit să se încheie la 20 mai 2024, dar organizarea de alegeri este pusă sub semnul întrebării, întrucât, potrivit legii, alegerile nu pot avea loc cât timp legea marțială este în vigoare, scrie hromadske.ua.
Dacă legea marțială ar fi suspendată pe timpul alegerilor, Ucraina riscă să rămână fără armata sa în compoziția actuală, a declarat recent președintele Zelenski, într-un interviu acordat canalului britanic de televiziune ITV News.
Pe de altă parte, ar fi dificil de organizat din punct de vedere tehnic procesul de votare pentru militarii de pe front, dar și pentru milioanele de ucraineni care trăiesc în exil sau sub ocupație, a mai spus președintele.
În septembrie 2024 revista britanică ”The Economist” a scris, fără a cita o anumită sursă, că președintele Zelenski ar avea în vedere organizarea de alegeri prezidențiale în cursul acestui an. Surse din Administrația prezidențială au confirmat pentru publicația hromadske.ua, că discuții privind organizarea alegerilor ar fi avut loc deja în cadrul guvernului.
Trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat recent că Washington ar dori organizarea de alegeri în Ucraina, mai ales în cazul în care un armistițiu ar fi încheiat în următoarele luni.
Georgia: Organizațiile civice strâng rândurile
Circa 20 de organizații civice din Georgia au participat sâmbătă 8 februarie la Congresul fondator al Adunării Publice Georgiene, organizație care își propune rezolvarea pe cale pașnică a crizei care afectează țara, apărarea democrației, a
statului de drept și reașezarea Georgiei pe calea integrării europene, scrie publicația civil.ge.
”Considerăm prioritară organizarea de alegeri libere și echitabile, care să reflecte voința cetățenilor georgieni, pentru ca violențele împotriva demonstranților pașnici să înceteze iar cei arestați pe nedrept să fie eliberați. Obiectivul nostru este de a dezvolta un sistem democratic durabil, care să facă imposibilă preluarea puterii în mod ilegitim”, se arată în comunicatul organizației.
De 74 de zile în Georgia au loc neîntrerupt manifestații de stradă antiguvernamentale și pro-europene. În ultimele zile actorii teatrului Vaso Abashidze din Tbilisi au intrat în grevă după ce un coleg al lor a fost arestat ilegal, iar o jurnalistă de 49 de ani a intrat în greva foamei, după ce a fost arestată în timpul protestelor.
Republica Moldova
De ce jumătate din populație încă declară că vorbește „moldovenește”?
În 35 de ani de la trecerea la grafia latină, a crescut numărul celor care spun că vorbesc limba română, și nu „moldoveneasca”. Totuși, creșterea este lentă, iar specialiștii spun că, pentru a dezrădăcina denumirea greșită, nu e suficientă schimbarea Constituției, scrie Europa Liberă R Moldova.
Recensământul din 2024 arată că, pentru o treime din populație, limba maternă este româna, cu 9% mai mulți decât la numărătoarea precedentă, din 2014. Totuși, jumătate din populație continuă să-și numească limba maternă „moldovenească” – o sintagmă creată în perioada sovietică și recunoscută ca fiind greșită de comunitatea academică.
În 2023, sintagma „limba moldovenească” a fost înlocuită cu „limba română” în Constituție și în toate actele normative ale Republicii Moldova.
În același timp, remarcă filologa Nina Corcinschi, o categorie largă de cetățeni numesc limba „moldovenească” pentru că, pur și simplu, nu fac diferența dintre „română” și „moldovenească”.
„Pentru ei, graiul moldovenesc e totuna cu limba română. Ei nu declară că vorbesc o limbă moldovenească diferită de română, ci că limba moldovenească e totuna cu limba română”, precizează Corcinschi.
Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei