Vid de putere în autonomia găgăuză: Chișinăul trebuie să se asigure că vor avea loc alegeri corecte, fără banii Rusiei
Publicat în:
Autonomia Găgăuză din sudul Republicii Moldova se confruntă acum cu un vid de putere – bașkana regiunii, Evghenia Guțul, este în închisoare pentru fraude financiare, iar mandatul Adunării Populare, legislativul local, expiră în noiembrie. Noi alegeri nu pot avea loc, pentru că autoritatea electorală din autonomie a fost desființată de deputații locali. Chișinăul trebuie să intervină pentru a readuce autonomia în legalitate și a avea acolo alegeri corecte, neinfluențate de banii sau agenții Rusiei, spune invitatul de astăzi a Moldova Zoom, Ștefan Bejan, expert al comunității WatchDog de la Chișinău.
One of your browser extensions seems to be blocking the video player from loading. To watch this content, you may need to disable it on this site.
Temele ediției:
- Găgăuzia continuă să rămână o insulă de propagandă rusească, spune jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari
- Autoritățile de la Chișinău îndeamnă cetățenii să fie foarte precauți cum investesc banii astfel încât să nu cadă în plasa unor scheme de fraudă de investiții false online. O corespondență de Valeria Vițu.
- Un raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării de la Chișinău arată că Moscova a desfășurat o operațiune informațională „fără precedent” împotriva Republicii Moldova pentru a submina democrația și instituțiilor statului.
- Râul Răut se află într-o stare critică de poluare.
- UE renunță la ștampila pe pașaport și introduce control automatizat la frontierele sale externe.
- Ucraina elimină așa-zisa limbă moldovenească, o reminiscență a perioadei sovietice, dar și limba rusă, din lista limbilor minoritare protejate de stat.
Știrile zilei:
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut un apel către Comisia de la Veneția să accelereze adaptarea democrațiilor la noile amenințări globale, avertizând că „dacă regimurile autoritare învață mai repede decât se pot adapta democrațiile, vom pierde”. În discursul rostit la ceremonia de marcare a 35 de ani de la fondarea Comisiei, șefa statului a subliniat necesitatea consolidării instrumentelor juridice și instituționale, pentru a apăra valorile democratice „într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea”, transmite IPN. Președinta a evidențiat două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația în prezent, „nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa” – războiul purtat de Rusia, al cărui cel mai vizibil front este agresiunea brutală împotriva Ucrainei, și lumea digitală, „o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit”.
Potrivit Maiei Sandu, amenințările anilor ’90 și 2000 – oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe – par minore în comparație cu cele de astăzi. „Apărarea democrației astăzi nu este un proiect național, ci unul colectiv. Împreună trebuie să concepem instrumentele care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice”, a conchis președinta Maia Sandu.
***
UE renunță la ștampila pe pașaport și introduce control automatizat la frontiere. Începând de duminică, sistemul tradițional de ștampilare a pașapoartelor este înlocuit treptat cu un sistem automatizat digital, care va înregistra intrările și ieșirile cetățenilor din afara UE. Potrivit executivului european, sistemul va contribui la prevenirea migraţiei ilegale şi la îmbunătăţirea securităţii rezidenţilor UE. Implementarea acestui nou sistem de control se înscrie în cadrul proiectului „Frontiere inteligente” al UE, al cărui obiectiv este îmbunătăţirea gestionării frontierelor externe ale Uniunii prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie şi a soluţiilor inovatoare.
***
Kremlinul a desfășurat o operațiune informațională „fără precedent” împotriva Republicii Moldova, care a avut ca scop erodarea democrației și subminarea instituțiilor statului, arată un raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării de la Chișinău. Documentul descrie cum Federația Rusă a construit un veritabil „ecosistem informațional” de manipulare, folosind tehnologii moderne, rețele media proxy, aplicații mobile și conturi false pentru a influența opinia publică. Efortul Federației Ruse de subminare a democrației moldovene a depășit orice precedent, transformându-se din acțiuni izolate într-un mecanism coordonat, profesionist și industrializat.
Raportul analizează perioada mai-septembrie 2025, perioadă imediat premergătoare alegerilor parlamentare. Documentul arată că, Moscova și actorii locali au încercat să degradeze în mod sistematic legitimitatea și funcționalitatea instituțiilor democratice, țintele principale fiind Comisia Electorală Centrală, sistemul judiciar, instituțiile de aplicare a legii, presa independentă și organizațiile societății civile, etichetate drept „agenți străini” sau „instrumente occidentale”. Aceste acțiuni, notează raportul, au vizat erodarea încrederii în procesele democratice, demotivarea participării la vot și slăbirea capacității statului de a răspunde rapid la campaniile de manipulare.
***
Râul Răut se află într-o stare critică de poluare, iar situația se agravează pe zi ce trece. În albia râului, inclusiv în apropiere de rezervaţia naturală Orheiul Vechi, s-au acumulat cantități mari de deșeuri, iar calitatea apei este grav afectată. Specialiștii atrag atenția că apa din râu conține bacterii periculoase, fiind nepotrivită atât pentru consum, cât și pentru irigații. Specialiştii de mediu avertizează că, în urma probelor de laborator, a fost confirmată prezenţa unor cantități mari de bacterii coliforme, motorină și amoniac în apă.
Localnicii cer măsuri urgente şi spun că râul nu a fost curăţat de ani de zile. Iar responsabiii de la rezervația naturală Orheiul Vechi cer includerea sectorului Trebujeni–Morovaia în programul prioritar de monitorizare a calității apelor de suprafață pentru anul 2026, identificarea și eliminarea deversărilor neautorizate şi intensificarea controlului sanitar și curățarea zonelor de mal.
***
Ucraina elimină așa-zisa limbă moldovenească, o reminiscență a perioadei sovietice, dar și limba rusa, din lista limbilor minoritare protejate de stat. Limba română rămâne protejată de stat. Guvernul Ucrainei a înaintat Radei Supreme un proiect de lege care prevede modificări la lista limbilor protejate în temeiul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.