Supraturismul: de ce să te iei doar după TripAdviser și Google Maps?
Publicat în:
În plin sezon al vacanțelor, presa internațională continuă să fie preocupată de fenomenul supraturismului. Locuitori din mai multe orașe-emblemă ale turismului european au protestat în această vară împotriva supraaglomerării și efectelor sociale și negative precum creșterea chiriilor și ștergerea identității locale. Există însă și soluții, spun comentatorii.
”Vizitatori beți, chirii în creștere și cafenele omogenizate: iată ce înseamnă să locuiești în marile atracții turistice ale Europei”, scrie The Guardian:
”Localnicii spun că numărul mare de vizitatori distorsionează piețele imobiliare și a schimbat caracterul zonei lor.
În destinațiile care au atras un număr crescut de turiști după pandemie, oamenii se întreabă cum se poate realiza un echilibru între primirea vizitatorilor – cu locurile de muncă și veniturile pe care le aduc – și păstrarea a ceea ce se numește acasă.
Mallorca, oraș spaniol cu o populație de puțin sub un milion de locuitori, se așteaptă să găzduiască aproximativ 20 de milioane de vizitatori în acest an.
Barcelona a anunțat în iunie că va interzice închirierea de apartamente către turiști până în 2028, după un protest din partea localnicilor.
În capitala portugheză Lisabona, numărul tot mai mare de turiști pune presiune pe piața imobiliară. Nomazii digitali au jucat, de asemenea, un rol în distorsionarea pieței imobiliare a orașului”.
Publicația italiană L'Espresso consacră o ediție întreagă fenomenului supraturismului:
„Piața vacanțelor este esențială pentru multe economii locale, dar creșterea numărului de vizitatori poate crea probleme enorme”, rezumă săptămânalul.
Citeste siExplozia turismului de masă și revolta localnicilor: în căutarea echilibrului
„Un fenomen care afectează marile orașe, unde centrele se golesc și prețurile chiriilor cresc vertiginos.
Simbol al acestei tendințe: Veneția, evident, considerată capitala mondială a supraturismului, cu un raport de 73,8 turiști pe locuitor.
Roma, cu cele 32.000 de închirieri pe termen scurt, și Florența, cu12.000, își văd centrele orașelor colonizate de turiști, „la fel ca Napoli unde, în nouă ani, chiriile pe termen scurt au crescut cu 700%”.
Localnici obosiți
The Japan Times atenționează însă că supraturismul nu este, totuși, ceea ce pare a fi:
”Deja în acest an, se estimează că 142 de țări își vor depăși performanța turistică înainte de pandemie, potrivit Consiliului Mondial pentru Călătorii și Turism. În următorul deceniu, se preconizează că turismul va deveni o industrie de 16 trilioane de dolari, care va genera 12,2% din locurile de muncă la nivel mondial.
Dar aglomerația și creșterea costurilor îi fac pe localnicii din multe orașe să se simtă obosiți”.
Ondrej Mitas, lector superior la Universitatea de Științe Aplicate din Breda, Țările de Jos, spune pentru ziarul japonez că pot fi găsite soluții.
”Adevărul este că majoritatea destinațiilor au puncte de interes mai puțin vizitate, dar care sunt gata și demne să primească mai mulți turiști. Dar atâta timp cât majoritatea călătorilor folosesc aceleași surse pentru a găsi inspirație - să zicem Google Maps sau TripAdvisor - ei vor fi direcționați către aceleași locuri.
Dar birourile turistice și agențiile pot avea motive întemeiate pentru a se îndepărta de recomandările principale”, spune Mitas.
În sfârșit, The Independent citează un responsabil de la Oficiul Spaniol de Turism care spune că protestele din cauza supraturismului au fost „foarte umflate” de presa britanică:
„Aceste proteste au fost în mare parte izolate, pașnice și autonome. Există probleme importante generate de problemele asociate cu supraturismul care necesită atenție, cum ar fi locuințele la prețuri accesibile și mediul înconjurător, dar analizând în special protestele recente, trebuie să avem un simț al perspectivei și al proporției” a declarat oficialul.