Revista presei românești

Bilanțul glorios pentru care am așteptat o lună desemnarea premierului. E ceva ce PSD nu obține? (SpotMedia)

Publicat în:

Rotația guvernelor, un dezastru anunțat. Analiștii cer un guvern stabil și reforme pe termen lung: „Experimentul rocadei a eșuat” (Adevărul) - Cele mai importante organizaţii patronale: Solicităm responsabilitate politică şi adoptarea unui pachet de măsuri care să atragă investiţiile fără impozitare progresivă, directă sau mascată, şi să se menţină cota unică (Ziarul Financiar) - Sporul de stres în România, care poate ajunge până la 25% din salariu, este luat de angajați publici din 4 domenii. Cel mai mult nu iau polițiștii sau militarii, ci o altă categorie (HotNews)

România nu reușește să facă progrese în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar.
România nu reușește să facă progrese în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar. © Guvernul României
Publicitate

Bilanțul glorios pentru care am așteptat o lună desemnarea premierului. E ceva ce PSD nu obține? (SpotMedia)

Nici în proiecțiile cele mai optimiste PSD nu putea spera să obțină ce a adjudecat la marea împărțire a puterii, conform surselor convergente.

Nu are acum premier care să deconteze măsurile impopulare și l-au instalat la încasare pe cel mai periculos rival politic. În schimb, a căpătat, de neimaginat, rotativa. Adică instalarea unui premier PSD pe post de salvator când lucrurile vor fi fost, cu cost mare, echilibrate și va fi din nou de deschis punga.

PSD are cele mai multe ministere, cele pe care și le-a dorit, în frunte cu Transporturile, Justiția și Agricultura. Adică PSD va propune viitorii procurori șefi, va aviza tot ce mișcă, va face jocul împreună cu majoritatea din CSM. Interesant că Nicușor Dan și-a păstrat veto doar pe Apărare și Externe, deși Justiția fusese punctul forte al campaniei sale.

PSD va avea, se pare, un judecător CCR și președintele Camerei pentru Sorin Grindeanu, care, cu asemenea pradă în desagă, nu poate fi privit decât ca un învingător în partid.

De partea cealaltă, Ilie Bolojan, împreună cu PNL desigur, este trimis la cea mai grea luptă guvernamentală, cel puțin după 2010, cu pietre de moară legate de picioare și o mână blocată la spate.

De numele său vor fi legate toate relele care vor urma. 

Pentru acest bilanț glorios am așteptat o lună desemnarea unui premier?

Este cu atât mai greu de înțeles cu cât constatăm că împărțirea a fost gata înainte de finalizarea marelui plan de măsuri.

Și de ce totuși PSD încă nu a validat intrarea la guvernare și va avea ședința decisivă abia vineri, după consultările de la Cotroceni? Posibil ca să mai ciupească încă niște poziții și prevederi în programul de guvernare.

Dar în mod cert pentru a-și afirma apăsat poziția de putere și faptul că întreagă construcție de ei este dependentă, că ei controlează jocul. Referendum intern, spectacol, populism, comentează Ioana Ene Dogioiu pe pagina Spotmedia.

Rotația guvernelor, un dezastru anunțat. Analiștii cer un guvern stabil și reforme pe termen lung: „Experimentul rocadei a eșuat” (Adevărul)

Negocierile din ultimele zile prevăd o rocadă guvernamentală, chiar dacă liberalul Ilie Bolojan, cel care ar urma să fie desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze o majoritate, ar refuza să accepte un termen de „expirare” a mandatului său. Dar rocada guvernamentală este varianta pierzătoare, atât pentru partide, cât și pentru președintele Nicușor Dan, avertizează analiștii.

„Un stat serios nu poate fi condus cu mandate limitate, cu atât mai mult statul român ale cărui instituții și oameni reacționează mai degrabă la forța imperial-bizantină pe care o emană liderii și mai puțin la legitimitatea lor dată de votul popular, așa cum se întâmplă în democrațiile consolidate. Persoana care își asumă conducerea guvernului trebuie să-și asume politici reformatoare pe tot mandatul. La ce dezastru economic avem astăzi, reforma statului român este obligatorie, iar aceasta nu se face într-un an și jumătate, e nevoie de cel puțin două mandate pline. (…) Formula de tip rotativă s-a dovedit deja dezastruoasă atât pentru PNL și PSD, dar mai ales pentru români și pentru România. A o încerca din nou ar fi un dezastru”, explică analistul politic George Ripă în ziarul Adevărul.

Cele mai importante organizaţii patronale au ieşit cu o poziţie comună legată de impozitarea progresivă: Solicităm responsabilitate politică şi adoptarea unui pachet de măsuri care să atragă investiţiile fără impozitare progresivă, directă sau mascată, şi să se menţină cota unică (Ziarul Financiar)

Cele mai importante organizaţii patronale din România au adresa o scrisoare deschisă guvernanţilor, solicitând să nu se introducă impozitare progresivă, directă sau mascată, şi să se menţină cota unică. 

”Implementarea unui sistem de taxare progresivă nu garantează automat nici creşterea sustenabilă a veniturilor fiscale, nici reducerea inegalităţii economice. Acestea nu sunt induse de cota unică şi nici de veniturile de natură salarială. O impozitare crescută va duce la scăderea competitivităţii României”. 

În discuţii, PSD a susţinut introducerea cotei progresive de impozitare, fie direct, fie prin taxa de solidaritate. 

Ziarul Financiar publică scrisoarea patronatelor.

Sporul de stres în România, care poate ajunge până la 25% din salariu, este luat de angajați publici din 4 domenii. Cel mai mult nu iau polițiștii sau militarii, ci o altă categorie (HotNews)

Unul dintre sporurile pe care le primesc bugetarii din România este cel de suprasolicitare neuropsihică. Pe scurt, „spor de stres”.

Bugetari din patru categorii ocupaționale de funcții bugetare beneficiază de „spor de stres”, potrivit unui răspuns oferit pentru HotNews de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. 

Nivelul sporului variază între 10% din salariul de bază și 25%, în funcție de categoria de personal.

Personalul din „Învățământ” beneficiază de un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% din salariul de bază.

Personalul din „Justiție și Curtea Constituțională” beneficiază de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%.

Anul trecut, au fost acordate sporuri totale (de mai multe categorii) de 12,4 miliarde de lei, adică echivalentul a 2,4 miliarde euro, potrivit datelor Ministerului Finanțelor transmise la solicitarea HotNews.

Descărcaţi aplicaţia RFI pentru a urmări actualitatea internaţională

Vedeţi celelalte episoade