Trei cauze care duc la izolarea premierului Bolojan, cu un bilet de ieșire pe masă (Spotmedia)
Publicat în:
Cine sunt profesorii care protestează în fața Ministerului Educației: „După 20 de ani de muncă, salariul meu va scădea cu 1.000 de lei” / „Ministerul îmi plătea 54 de lei pentru o oră, de acum voi încasa aproximativ 30 de lei” (HotNews) - Misterele salariului minim pe economie. Oficial, 16% dintre angajaţi sunt plătiţi la minim, dar aproape 40% trăiesc cu venituri de sub 4.100 lei brut (Ziarul Financiar) - Festivalul Enescu, miracolul românesc produs de o instituție a statului (Cultura la dubă)
Trei cauze care duc la izolarea premierului Bolojan, cu un bilet de ieșire pe masă (Spotmedia)
Cu toate că premierul Ilie Bolojan e hotărât să ducă la capăt măcar începerea reformei fiscale, pentru a împiedica alunecarea țării într-o criză economică profundă, costurile sociale par a fi disproporționate față de semnele că o reformă a statului va reașeza țara pe un drum al stabilității și bunăstării.
Pentru că aceștia au fost termenii contractului: acceptarea unor costuri sociale contra o strategie promptă de reorganizare a instituțiilor statului, atât pe baze economice eficiente, cât și pe fundamente morale.
A fost o înțelegere într-un moment electoral prezentat și perceput ca un T zero al relației dintre stat și cetățeni, propusă de tandemul Ilie Bolojan și Nicușor Dan, începută în forță la nivel retoric și fisurată pe traseu din trei cauze majore, toate contribuind la imaginea unui prim-ministru solitar, lipsit de sprijin politic și instituțional real și agreat la putere atâta vreme cât e clar biletul de plecare și asumarea pe cont propriu a costurilor de popularitate.
Despre:
- Decuplarea de agendă între președintele Dan și premierul Bolojan;
- Subminarea autorității și legitimității Guvernului din interior, de către unul dintre partenerii mari de coaliție, PSD, care are o cu totul altă agendă socială și calcule politice interne urgente;
- Inabilitatea prim-ministrului Bolojan de a-și face aliați în societatea civilă,
Citiți în articolul de opinie semnat de Magda Grădinaru pe pagina SpotMedia.
Cine sunt profesorii care protestează în fața Ministerului Educației: „După 20 de ani de muncă, salariul meu va scădea cu 1.000 de lei” / „Ministerul îmi plătea 54 de lei pentru o oră, de acum voi încasa aproximativ 30 de lei” (HotNews)
„Norma de 20 de ore aruncă sistemul într-un haos pe care nu și-l dorește nimeni”, spune o profesoară, care predă de 28 de ani, pentru HotNews. Protestează deja de mai bine de două săptămâni în fața Ministerului Educației, alături de alte cadre didactice, care reclamă modificările făcute în învățământ, prin legea 141/2025.
Principalele nemulțumiri vizează creșterea normei didactice, comasarea claselor și reducerea numărului de posturi, scăderea fondului de burse și tăierea unor drepturi pentru studenți, precum și diminuarea plăților cu ora.
Gina Mitriu, învățătoare cu o vechime de 20 de ani: „Salariul meu va scădea cu 1.000 de lei”.
Ignat Ionel, profesor de limba română, de 23 de ani la catedră: „Efectul este devastator”
Cătălin Gheorghe, profesor de cinci ani: „Am fost supuși de fiecare dată la umilințe”
Misterele salariului minim pe economie. Oficial, 16% dintre angajaţi sunt plătiţi la minim, dar aproape 40% trăiesc cu venituri de sub 4.100 lei brut (Ziarul Financiar)
Datele obţinute de ZF de la Inspecţia Muncii arată că în august 2025 erau înregistrate 1,06 milioane de contracte plătite cu salariul minim, în scădere cu 3,6% faţă de aceeaşi lună din 2024.
Un factor care trebuie luat în considerare este cel legislativ - potrivit OUG 142/2021, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024, niciun angajator nu mai poate menţine un salariat pe salariul minim mai mult de doi ani, indiferent dacă acesta are normă întreagă sau part-time.
În practică însă, mulţi angajatori ajustează salariile doar marginal, ridicându-le cu câţiva lei peste pragul minim legal, fără ca acest lucru să însemne o creştere reală a veniturilor. Statisticile confirmă acest fenomen. În august 2025 existau peste 1,53 milioane de contracte cu salarii cuprinse între 4.050 şi 4.100 de lei brut.
Adăugând aceste contracte la cele plătite strict la minim, rezultă aproape 2,6 milioane de angajaţi – adică peste 39% din forţa de muncă activă din România – care trăiesc, practic, din venituri apropiate de salariul minim.
Festivalul Enescu, miracolul românesc produs de o instituție a statului (Cultura la dubă)
În teorie, Festivalul Internațional George Enescu celebrează muzica clasică, aducând la București, timp de aproape o lună, cele mai mari orchestre ale lumii și cei mai importanți dirijori, pianiști, violoniști, violonceliști, soprane sau tenori. Dar, în profunzime, evenimentul este o celebrare a muzicii, în general.
Până pe 21 septembrie, Bucureștiul și alte mari orașe, prin evenimente conexe, vor fi parte dintr-un univers artistic uriaș, în care se vor auzi lucrările scrise de mari compozitori, dar și lucrări de muzică contemporană sau jazz, vor avea loc spectacole de operă și de balet, concerte pentru copii sau recitaluri intime.
În centrul capitalei vom vedea pe stăzi mii de muzicieni care își vor purta în spate instrumentele, în drumul lor către Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Operă, TNB sau Teatrul Odeon. Și, cu totul inedit, la această ediție vor avea loc concerte și în Club Control.
Festivalul Enescu este cea mai importantă carte de vizită a României, atât în țară, cât și în afara ei, spune Cristina Uruc, director executiv al Festivalului Enescu, în interviul acordat publicației electronice Cultura la dubă.
E o bucurie să vedem că munca noastră creează un produs cultural recunoscut ca stadard de calitate și model la nivel internațional, adaugă ea.
Festivalul Internațional George Enescu are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la moartea marelui compozitor și muzician român, George Enescu. În program se regăsesc peste 95 de concerte susținute de peste 4.000 de muzicieni.