Nori negri deasupra Palatului Victoria. Scenariile privind viitorul guvernării și numele vehiculate ca premier (Libertatea)
Publicat în:
Guvernul Bolojan, la mâna CCR. „Sunt destui care, după o eventuală decizie negativă, o să-i ceară demisia” (Adevărul) - Economia României: stăm pe loc sau ne mișcăm imperceptibil? Un tablou pentru S1 și așteptările pe S2 (CursDeGuvernare) - Moldova își alege drumul: „Ai noștri” și „ai voștri”. Cum se vede Europa de la 25 de km de România, înaintea alegerilor parlamentare (PressOne)
Guvernul Bolojan, la mâna CCR. „Sunt destui care, după o eventuală decizie negativă, o să-i ceară demisia” (Adevărul)
Pachetul II de măsuri fiscal-bugetare ajunge pe masa Curții Constituționale a României (CCR). Judecătorii constituțională se pronunță, miercuri, asupra a nouǎ sesizări, între care opt depuse de opoziție. Aici se regăsește și proiectul pentru reforma pensiilor speciale ale magistraților. Aici se regăsește și proiectul pentru reforma pensiilor speciale ale magistraților.
„Dacă se respectă legea și Constituția și practica Curților, acest proiect nu poate să treacă”, este de părere fostul președinte CCR Augustin Zegrean. Fostul judecător constituțional explică, pentru „Adevărul”, că indiferent de decizia CCR, Guvernul, în aceeași formulă, poate veni cu un nou proiect de reformă, „dar trebuie făcută cu cap, cu știință și cu bună credință”.
Specialiștii explică faptul că, în afară de inițiativa care modifică vârsta și veniturile de pensionare ale magistraților, celelalte legi nu riscă să fie declarate neconstituționale.
„Cu siguranță că sunt destui care în secunda doi, după ce vine o eventuală decizie negativă de la CCR, o să-i ceară demisia, dar una e discursul public sau felul în care își formulează cei care așteaptă să scape de Bolojan punctele de vedere și alta e ce ar trebuit să întâmple în realitate. Acum, e o agenda extrem de încărcată, sunt foarte multe subiecte pe agenda, toate au greutate, nu toate ajung la CCR, dar toate au darul de a stârni controverse și nemulțumiri și dacă la fiecare dintre ele se pune problema demisiei și legitimității și mai știu eu ce, nu ajungem nicăieri”, explică politologul George Jiglău.
Nori negri deasupra Palatului Victoria. Scenariile privind viitorul guvernării și numele vehiculate ca premier (Libertatea)
Tensiunile din Coaliție ar putea duce la schimbarea premierului Ilie Bolojan, pe masă fiind mai multe scenarii în ceea ce privește persoana care ar putea să-i ia locul acestuia, în funcție de cum va reuși actualul titular de la Palatul Victoria să treacă două teste: constiționalitatea pensiilor speciale ale magistraților și angajarea răspunderii pe reducerea aparatului bugetar din administrația publică.
În Coaliție sunt mai multe scenarii. Primul este acela în care PSD se opune total reformei administrației publice, iar Bolojan face un pas în spate. În acest caz, privirile sunt orientate spre un interimat asigurat de Marian Neacșu (vicepremie din partea PSD) sau Alexandru Nazare (ministru de Finanțe liberal). Cei doi oameni sunt văzuți mai ales de social-democrați pentru un posibil interimat. În schimb, deja tradițional liberalii îl văd ca interimar pe Cătălin Predoiu, persoana care a mai avut această responsabilitate. În al doilea scenariu, Ilie Bolojan e dat afară prin moțiunea de cenzură care trece, în urma angajării răspunderii pe Guvern pe reforma administrației publice, ceea ce s-ar putea întâmpla doar cu sprijin în Parlament din partea PSD, fiind nevoie de 233 de voturi pentru demiterea Executivului.
În ceea ce privește continuarea guvernării, surse politice au precizat pentru Libertatea că favorit pentru premier cu puteri depline este Sorin Grindeanu, șeful interimar al celui mai mare partid parlamentar. În schimb, potrivit informațiilor Libertatea, Grindeanu are o relație mai bună cu Nicușor Dan decât actualul premier, Ilie Bolojan. O a doua variantă, care e văzută mai probabilă, este cea a unui prim-ministru tehnocrat, preferabil venit din zona finanțiștilor sau economiștilor.
Datele oficiale. Jumătate de an dură pe piața muncii: Angajatorii au anunțat concedieri colective a aproape 12.000 de salariați în primele șapte luni (Economedia)
În primele șapte luni ale anului, 77 de angajatori au notificat inspectoratele teritoriale de muncă cu privire la concedieri colective a aproape 12.000 de salariați. Numărul este mai mult decât dublu față de aceeași perioadă din 2024, când erau afectați de astfel de măsuri 5140 de salariați, conform datelor obținute de Economedia de la Inspecția Muncii. Potrivit informațiilor transmise de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă privind disponibilizări colective, în prima jumătate a anului 2024 numărul persoanelor disponibilizate era de 4236, iar în perioada ianuarie-iunie 2025 acest număr a crescut cu aproximativ 45%, până la 6156. De asemenea, în creștere sunt și cifrele privind disponibilizările estimate raportate pentru perioada următoare, până la 30 iunie. Pe de altă parte, merită subliniat că există și cerere de forță de muncă: angajatorii au declarat peste 307.000 de locuri de muncă vacante în primele șase luni ale anului, dar numărul e mai mic cu 30.000 față de S1 2024. ANOFM precizează că numărul celor concediați efectiv poate să fie mai mic față de primele notificări.
Economia României: stăm pe loc sau ne mișcăm imperceptibil? Un tablou pentru S1 și așteptările pe S2: Ce sectoare rezistă și ce ramuri trag în jos PIB-ul (CursDeGuvernare)
Datele pe prima jumătate a anului 2025 arată o economie aflată la limita stagnării (+0,3% creștere PIB), dar cu dinamici sectoriale contrastante.
Industria și serviciile au slăbit per total, în timp ce agricultura și construcțiile au adus și sunt așteptate să aducă în continuare contribuții pozitive.
Motorul tradițional al economiei, consumul privat, a fost grevat până acum de incertitudinea fiscală și de majorările de prețuri, în timp ce revenirea creditării de consum ar putea produce o surpriză în a doua jumătate a anului.
Atenția se mută acum pe evoluțiile din semestrul al doilea, unde exporturile, revenirea consumului și anul agricol bun pot aduce o pată de culoare în tabloul unei economii cenușii.
Integral pe pagina CursDeGuvernare.
Moldova își alege drumul: „Ai noștri” și „ai voștri”. Cum se vede Europa de la 25 de km de România, înaintea alegerilor parlamentare (PressOne)
Mai sunt doar câteva zile până la alegerile parlamentare din Republica Moldova, iar la Ungheni – orașul așezat la doar 25 de kilometri de România – plouă mărunt și totul pare acoperit de o nuanță de gri. Străzile sunt liniștite, oamenii merg în grabă, fără să lase impresia că urmează 28 septembrie, una dintre cele mai importante zile pentru viitorul țării.
Paradoxal, tocmai aici, în raionul care a primit printre cele mai consistente finanțări europene, atmosfera dinaintea parlamentarelor e calmă. Podul peste Prut, clădirile renovate cu bani veniți de la Bruxelles și afișele de campanie dau senzația că orașul e prins între două lumi: una pragmatică, a investițiilor, și una politică, a discursurilor despre „ai noștri” și „ai voștri”.
În această tăcere se ascund însă dilemele și așteptările unui oraș care, mai mult decât oricare altul din Moldova, trăiește zilnic cu Europa la câțiva pași distanță. La referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Ungheni a spus „NU”. Acum, la parlamentare, așteptările de la această zonă a Moldovei sunt mari și, pe alocuri, exagerate, notează PressOne.