Bolojan are un plan, dar e tot mai singur. Susținerea lui vine din altă parte (SpotMedia)
Publicat în:
Câţi bugetari sunt de fapt în administraţia locală? Câte firme nu au cont bancar? Cum de avem 19.000.000 de înscrişi pe listele electorale? Duşmanul guvernului nu este lipsa banilor, ci este lipsa datelor (Ziarul Financiar) - Austeritatea nu a ajuns și la sediile partidelor. Guvernul Bolojan nu s-a atins încă de banii din subvenții pentru politicieni, iar milioanele de euro curg (HotNews) - 270 de zile de la anularea alegerilor. Ce se întâmplă cu dosarele penale? Parchetul General refuză să spună (Europa Liberă) - Consiliul Fiscal: Sprijinul militar, umanitar și financiar al României pentru Ucraina, pe 3,5 ani de la începutul războiului: 1,5 mld. euro. Cu 0,6% din PIB-ul anului 2021, suntem printre codașe (CursDeGuvernare)
Bolojan are un plan, dar e tot mai singur. Susținerea lui vine din altă parte (SpotMedia)
După spectaculoasa conferință de presă care a ținut o oră și jumătate, premierul Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu (PSD), Dominic Fritz (USR), și Kelemen Hunor (UDMR) s-au întâlnit cu președintele României Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni.
Conform mai multor surse politice, discuțiile au fost tensionate și au durat trei ore.
Nicușor Dan, la întâlnirea cu liderii coaliției, a dat semne de susținere a lui Ilie Bolojan și le-a cerut liderilor partidelor din coaliție să nu-l mai atace. Nu e foarte clar dacă a fost sincer sau doar încearcă să evite o criză politică pe care nu o poate controla.
În acest moment nu e clar dacă măsurile de austeritate, impozitele mai mari și concedierile din administrația publică și centrală vor stabiliza și relansa economia, dar e clar că Bolojan e singura soluție și nimeni nu e mai calificat să facă acest lucru, scrie editorialistul SpotMedia.
În opinia sa, principalul atu a lui Bolojan este curajul. Nu-i e teamă de eșec, de faptul că a devenit nepopular sau că e criticat de colegii de coaliție. Iar curajul lui se bazează pe succesul pe care l-a avut ca primar al orașului Oradea și ca președinte al Consilului Județean Bihor.
Jurnalistul Emilian Isăilă adaugă și că spectrul unei demisii a prim-ministrului României nu a fost îndepărtat.
Culisele întâlnirii de la Palatul Cotroceni. „Reforma” administrației nu se oprește, ci trebuie găsită soluția prin care 10% din bugetari sunt concediați (Libertatea)
Controversata reformă a administrației publice locale, demers care a pus pe jar coaliția de guvernare, va fi continuată, este concluzia clară a întâlnirii liderilor PSD, PNL, UDMR și USR cu președintele Nicușor Dan.
Ceea ce trebuie să găsească în prezent partidele este forma sub care e împachetată. Pe scurt, de unde taie din posturi astfel încât la final să fie concediați 10% dintre cei care sunt pe posturi în administrația locală, iar cel mai important, cum e comunicat acest lucru, susțin surse politice pentru Libertatea.
Surse din coaliție au precizat că președintele României le-a cerut liderilor din cele patru partide să nu se mai atace public, iar atenția să fie concentrată pe problemele curente și pe realizarea reformelor, fie care țin de stăvilirea deficitului bugetar, fie cum sunt cele din PNRR, unde România mai degrabă bate pasul pe loc.
Câţi bugetari sunt de fapt în administraţia locală, 130.000 sau 280.000? Câte firme nu au cont bancar? Cum de avem 19.000.000 de înscrişi pe listele electorale? Câte burse de merit, sociale şi de studiu se dau? Duşmanul guvernului nu este lipsa banilor, ci este lipsa datelor (Ziarul Financiar)
Pe zi ce trece se dovedeşte că cel mai mare duşman al restructurării administraţiei publice şi al modificărilor fiscal-bugetare care vizează economii şi venituri mai mari este de fapt lipsa datelor.
Cu 4.000 de primării care la rândul lor au diverse instituţii şi companii în subordine, cu cele aproape 200 de instituţii autonome, autofinanţate, în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea ministerelor, practic nimeni nu mai ştie cu adevărat câţi bugetari sunt, pe unde sunt şi cât costă.
În mod normal, pe site-ul fiecărei instituţii publice locale sau centrale ar trebui să fie vizibil de la primul click bugetul total, bugetul de salarii şi numărul de angajaţi. Dar nu sunt. Sau pe site-ul Guvernului României, care să le centralizeze.
Cea mai bună numărătoare este la bani. Câte salarii plăteşti, atâţia bugetari ai. Şi asta doar Ministerul Finanţelor o ştie.
Inttegral în ZF.
Austeritatea nu a ajuns și la sediile partidelor. Cu alte șase asumări de răspundere pe masă, Guvernul Bolojan nu s-a atins încă de banii din subvenții pentru politicieni, iar milioanele de euro curg (HotNews)
În fiecare lună din 2025, de la bugetul de stat au plecat cel puțin 19 milioane de lei către opt partide. PSD, partidul cu cele mai bune rezultate electorale în 2024, încasează cea mai mare sumă, urmat fiind de AUR, PNL și USR.
Pe listă regăsim și SOS, POT, dar și partide neparlamentare, precum Forța Dreptei și PMP, care au dreptul la subvenție datorită scorului de la locale sau europarlamentare, arată HotNews.
Suma totală încasată până în prezent de partide este de peste 150 de milioane de lei (30 de milioane de euro). Până la finalul anului, dacă nimic nu se schimbă, partidele vor încasa 284 de milioane de lei (56.8 milioane de euro).
Premierul Ilie Bolojan a promis în luna iulie că subvenția pentru partide va fi redusă la rectificarea bugetară. Până acum nu a fost operată vreo rectificare, estimarea fiind că va avea loc la jumătatea lunii septembrie, dacă nu cumva Guvernul cade.
EXCLUSIV DOCUMENT Statul datora magistraților în urmă cu doi ani restanțe salariale în valoare de aproape 2 miliarde de euro pe care și le-au acordat singuri reprezentând 0,57% din PIB / Din aceste sume s-au plătit doar jumătate până în prezent – surse / Ce a declarat Nicușor Dan despre magistrați (G4Media)
O notă de informare întocmită de Ministerul Finațelor cu titlu confidențial discutată în Guvernul Ciolacu la data de 23 august 2023, obținută de G4Media.ro, trăgea un semnal de alarmă în ce privește sumele uriașe pe care bugetul de stat le datora magistraților ca urmare a miilor de hotărâri judecătorești definitive prin care judecătorii și procurorii au câștigat drepturi salariale restante. În urmă cu doi ani, conform notei întocmite de Ministerul de Finanțe condus pe atunci de Marcel Boloș, statul datora magistraților peste 5,2 miliarde de lei ca urmare a acestor hotărâri definitive, adică peste 1 miliard de euro. Potrivit informațiilor obținute de G4Media.ro, până la acest moment s-au plătit cam jumătate din sumele restante.
La restanțele de mai sus s-au adăugat alte patru miliarde de lei reprezentând sume stabilite prin acte administrative de conducătorii principalelor instituții din justiție: Înalta Curte, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. Ele se adaugă restanțelor datorate ca urmare a hotârârilor judecătorești definitive obținute de magistrați în instanțe (adică ei au cerut și tot ei au judecat). Datoria totală a statului se ridica în urmă cu doi ani la 9,1 miliarde de lei, adică aproape 2 miliarde de euro, reprezentând 0,57% din Produsul Intern Brut (PIB) al României.
270 de zile de la anularea alegerilor. Ce se întâmplă cu dosarele penale? Parchetul General refuză să spună (Europa Liberă)
Au trecut 270 de zile de la anularea alegerilor prezidențiale, iar autoritățile române nu au prezentat informații noi care să justifice și mai solid decizia de anulare a scrutinului.
În schimb, în lunile trecute de atunci, diverse instituții de anchetă au deschis și lucrează la dosare penale care au legătură directă cu desfășurarea alegerilor sau sunt legate de evenimente conexe anulării scrutinului.
Europa Liberă a cerut informații la aceste instituții. Răspunsul a fost același: stadiul anchetei este secret.
Consiliul Fiscal: Sprijinul militar, umanitar și financiar al României pentru Ucraina, pe 3,5 ani de la începutul războiului: 1,5 mld. euro. Cu 0,6% din PIB-ul anului 2021, suntem printre codașe (CursDeGuvernare)
Sprijinul militar, umanitar și financiar al României pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025 se ridică la 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB-ul anului 2021, arată Consiliul Fiscal într-un răspuns adresat europarlamentarului Gheorghe Piperea.
Consiliul Fiscal explică că structura bugetului României nu include o secțiune explicită privind asistența internațională, iar în plus sprijinul concret și detaliat acordat Ucrainei este secretizat în baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAȚ).
Dar o notă de informare recentă a Parlamentului European, elaborată pe baza datelor AMECO (baza de date cu prognoze a Comisiei Europene) și ale Institutului de economie mondială de la Kiel, estimează ajutorul României acordat Ucrainei în perioada de război cu Rusia la circa 1,5 mld. euro, adică o medie de circa 0,2% din PIB în fiecare an.
Continuarea în CursDeGuvernare.