Marea Corecție a deficitului – impactul măsurilor: cât din taxe, cât din cheltuieli. Cum s-ar împărți povara între sectorul privat, cel public și consumatori (CursDeGuvernare)
Publicat în:
Opoziție de carton. A bătut vântul în rândul aleșilor AUR, POT și SOS la moțiunile de cenzură (Libertatea) - „Nu noi am distrus bugetul statului și nu noi trebuie să fim primii pedepsiți” / „Eu și colegii mei am făcut meditații gratuite, din suflet, ca elevii să ia BAC-ul” / Cum arată, pentru profesori, începutul de an școlar (HotNews) - Investigație Recorder: Cea mai mare firmă-fantomă din România, validată de ANAF
Opoziție de carton. A bătut vântul în rândul aleșilor AUR, POT și SOS la moțiunile de cenzură (Libertatea)
Opoziția a dat semnalul interesului său pentru moțiunile de cenzură depuse miercuri noapte, în jurul orei 23.00, în primul moment în care ar fi trebui să arate forță. În schimb, Opoziția a arătat trei partide anemice, în căutare doar de tragere de timp până la intrarea în vigoare a celor patru proiecte de lege.
Cele patru moțiuni de cenzură au fost din start scrise pe repede-nainte. O oră și 26 de minute a durat citirea celor patru, aflăm din Libertatea.
Aproximativ 40 de aleși ai Opoziției au fost prezenți la citirea moțiunilor de cenzură, adică o treime dintre cei care ar vrea Guvernul Bolojan plecat acasă.
Votul pe moțiunile de cenzură urmează să aibă loc duminică la prânz. Opoziției îi lipsesc peste 100 de voturi.
O mare problemă pentru Opoziție este că o parte a parlamentarilor AUR ar vrea să participe la evenimentele de la Țebea în memoria lui Avram Iancu, care au loc duminică, ceea ce înseamnă că ar putea lipsi de la ședință.
La ultima moțiune de cenzură, din iulie, Opoziția a avut 134 de voturi pentru demiterea lui Bolojan. A fost cel mai umilitor vot din ultimii 16 ani la o moțiune de cenzură. Duminică, Opoziția condusă de AUR are șanse să stabilească un record al ultimelor două decenii.
„Nu noi am distrus bugetul statului și nu noi trebuie să fim primii pedepsiți” / „Eu și colegii mei am făcut meditații gratuite, din suflet, ca elevii să ia BAC-ul” / Cum arată, pentru profesori, începutul de an școlar (HotNews)
Cadrele didactice – care protestează de mai bine de o lună – au anunțat că în 8 septembrie, în prima zi de școală, vor boicota festivitățile. „Elevii vor fi primiți, dar nu se vor ține deschideri oficiale”, spune un profesor de matematică din Titu. Alături de el, o profesoară din București, o alta din Craiova și un profesor din Slănic povestesc de ce luni, 8 septembrie, în prima zi a anului școlar, vor merge la mitingul și la marșul programat pe traseul Piața Victoriei – Palatul Cotroceni.
„Educația nu e de negociat” și „Jos Guvernul Bolojan!” au strigat profesorii care au protestat miercuri și joi în fața Guvernului, unde spun că vor merge și vineri. Cu toții reclamă efectele măsurilor de austeritate introduse prin lege: creșterea normei didactice, reducerea cu peste 50% a plății cu ora, comasarea unităților de învățământ, creșterea numărului de elevi la clasă și riscul eliminării titularizării.
Reporterul HotNews a discutat în Piața Victoriei cu patru dintre cadrele didactice care au ieșit în stradă. Fiecare are propria poveste despre cum se vede școala din interior și de ce au decis să boicoteze începerea anului școlar.
Marea Corecție a deficitului – impactul măsurilor: cât din taxe, cât din cheltuieli. Cum s-ar împărți povara între sectorul privat, cel public și consumatori (CursDeGuvernare)
Marea corecție bugetară va începe în fapt în 2026, în timp ce pachetul 1 a reușit doar să repună deficitul pe traiectoria de reducere convenită de Guvernul României cu Comisia Europeană în 2024.
Economiștii de la Romanian Economic Monitor, un grup de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), au analizat primul pachet de măsuri, folosind date ale Ministerului Finanțelor și ale Consiliului Fiscal și aceștia arată cum este împărțită povara corecției bugetare de 4% din a doua parte a lui 2025 și 2026, partea deja legiferată prin pachetul 1.
Măsurile fiscale pe partea de venituri adoptate până acum vor aduce la buget 41 de miliarde de lei: 11 miliarde de lei în acest an și 30 de miliarde în 2026.
În același timp, restul corecției bugetare de 4% din PIB (total 80 de miliarde lei la un PIB de 2.000 de mld. lei în 2026), efectuată în lunile rămase din 2025 și în 2026, va veni din reduceri punctuale de cheltuieli și înghețarea cheltuielilor mari din buget: cele cu salariile și sporurile bugetarilor și cele cu asistența socială (mare parte pensii).
Cum se împarte povara corecției fiscale din 2026: -1,8% din PIB reducere de deficit prin noi taxe și -1,6% prin reduceri și înghețări de cheltuieli.
Conform estimărilor Consiliului Fiscal, primul pachet de măsuri ar putea reduce deficitul bugetar la 8,04% din PIB până la finalul lui 2025.
Conform aceleiași estimări, în 2026, impactul ar fi și mai vizibil: 5,3% din PIB, agențiile de rating anticipează însă un nivel de peste 6%.
Pentru a coborî sub pragul de 3% din PIB, sunt necesare măsuri suplimentare, dar și reforme structurale care să corecteze disfuncționalitățile sistemului fiscal și redundanțele aparatului public – intenția din spatele pachetului 2.
Integral pe pagina CursDeGuvernare.
Investigație Recorder: Cea mai mare firmă-fantomă din România, validată de ANAF
Sub presiunea unui deficit bugetar uriaș, Guvernul recurge la măsuri de austeritate și încearcă să îndulcească tăierile promițându-le românilor că va acoperi gaura din buget și prin alte metode. Cele mai mari așteptări se îndreaptă către o instituție cheie a statului: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), cea care ar trebui să combată evaziunea fiscală.
Dar poate această instituție să urmărească activitatea a peste un milion de companii? Politicienii ne asigură că ANAF s-a modernizat, că s-au cheltuit zeci de milioane de euro pe digitalizare și că fraudele pot fi identificate rapid. Realitatea din teren arată însă cu totul altceva.
Recorder a urmărit în ultimul an povestea unei companii de construcții care, conform cifrelor declarate la stat, pare să fie cea mai mare firmă fantomă din România.
Compania, cu obiect de activitate „construcția de drumuri și autostrăzi”, a raportat în ultimii ani venituri cumulate de 3,6 miliarde de lei, echivalentul a peste 700 de milioane de euro. În acte, aceasta apare ca lider pe domeniul declarat, devansând toate celelalte firme din România.
Jurnaliștii Recorder au verificat adresele oficiale trecute în documentele companiei și au descoperit falsuri și nereguli flagrante. Sediul social declarat pe Bulevardul Charles de Gaulle nr. 16 din București s-a dovedit a fi, de fapt, o toaletă publică.