Nicușor Dan: Strategia națională de apărare a țării cuprinde ”două schimbări majore”, războiul hibrid și corupția (Știrile ProTv)
Publicat în:
Congresul PSD s-a încheiat înainte să înceapă. Titus Corlățean s-a predat. Ce înseamnă pentru partid, ce înseamnă pentru coaliție? (SpotMedia) - Inflația corectează derapajul electoral 2024: a șters integral creșterile salariale pentru peste 94% din angajații din România (CursDeGuvernare) - Europa, în alertă. De ce pregătesc marile puteri populația pentru o posibilă confruntare: „Nu e alarmism, e realism strategic” (Adevărul)

EXCLUSIV. Nicușor Dan: Strategia națională de apărare a țării cuprinde ”două schimbări majore”, războiul hibrid și corupția (Știrile ProTv)
Documentul referitor la strategia națională de apărare a țării este aproape finalizat, în curs de pregătire pentru a fi prezentat în CSAT, și va cuprinde ”două schimbări majore” pentru România.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu pentru www.stirileprotv.ro, realizat de jurnalistul Cristian Leonte, că în prezent există un document ”prealabil” în acest sens, care urmează să fie supus unei verificări, după care va fi trimis spre aprobare în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Șeful statului a anunțat că acest document foarte important pentru România va fi adoptat până în 26 noiembrie, când se împlinesc cele șase luni de la învestirea sa ca președinte al României.
Prima schimbare se referă la războiul hibrid desfășurat de Federația Rusă, respectiv atacurile cibernetice, procedurile de dezinformare și influența rușilor în rețelele sociale.
A doua schimbare anunțată de președintele Nicușor Dan vizează corupția din România. Șeful statului spune că este nevoie de ”atacarea frontală a fenomenului corupției”, iar SRI va trebui să se ”preocupe” de acest fenomen.
Dacă în Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015-2019 fenomenul corupției a avut un rol important, în 2020, în documentul trimis de preşedintele Klaus Iohannis către aprobare în Parlament, corupția a fost menționată vag, la Capitolul Riscuri.
Acum, Nicușor Dan nu doar că introduce un capitol dedicat acestui fenomen, dar vrea și ca SRI să se implice, potrivit prevederilor legale care există și în prezent.
Congresul PSD s-a încheiat înainte să înceapă. Titus Corlățean s-a predat. Ce înseamnă pentru partid, ce înseamnă pentru coaliție? (SpotMedia)
Așteptat cu interes atât de membrii partidului cât și de liderii celorlalte formațiuni, de comentatori și de experții politici, congresul PSD a fost amânat pe termen nedefinit, până când viitorul formațiunii s-a tranșat din interior, Sorin Grindeanu reușind să obțină o susținere majoritară pentru a-și oficializa conducerea.
Senatorul PSD Titus Corlățean, care și-a anunțat intenția de a candida la președinția partidului după demisia lui Marcel Ciolacu, a anunțat într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook că renunță.
“PSD a devenit un spațiu dominat de tranzacții, frici și calcule personale. Nu mai există curaj, dezbatere reală sau dorință de reformă... Am tras o concluzie dureroasă, dar necesară: în condițiile actuale, proiectul meu nu este posibil. Închei acest drum după 24 de ani de loialitate față de partid, cu fruntea sus. Nu regret nimic. România are nevoie de o altă direcție”.
Din mesajul senatorului se înțelege că demisionează din PSD, că nu e de acord cu faptul că partidul face parte dintr-o coaliție de guvernare alături de PNL, USR și UDMR, dar și că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, oricare ar fi aceea.
Deși sunt încă multe necunoscute, retragerea lui Titus Corlățean e cea mai bună veste pentru guvern, existând posibilitatea ca actuala coaliție să reziste până undeva la mijlocul anului 2027 sau chiar mai târziu, când se va sparge, iar țara va fi condusă până la alegeri de un guvern minoritar sau tehnocrat, experiențe executive prin care România a mai trecut, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.
Perspectiva de mai sus reprezintă doar o posibilă proiecție care depinde mult de relansarea economică, de succesul reformării statului și de situația internațională.
Un eșec al actualei coaliții de guvernare va reprezenta o alunecare rapidă spre populism, ajungerea AUR la guvernare și intrarea rapidă a României în zona de influență a Rusiei.
Rata anuală a inflației s-a menținut în septembrie sub 10%. Energia electrică e în continuare „vedeta” scumpirilor (Economedia)
Rata anuală a inflaţiei în septembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, a fost 9,88%, situându-se la un nivel similar cu luna precedentă (9,85%), arată datele Institutului Național de Statistică, citate de Economedia. Cele mai mari creșteri de preţuri s-au înregistrat la mărfurile nealimentare, cu 11,09%, iar vedeta scumpirilor din septembrie continuă să fie tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 69,16%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice.
Inflația corectează derapajul electoral 2024: a șters integral creșterile salariale pentru peste 94% din angajații din România (CursDeGuvernare)
Ajustat cu inflația, câștigul salarial mediu net a înregistrat o scădere reală de 5,5% în august. Datele defalcate pe ramuri economice și coroborate cu numărul mediu de salariați din fiecare sector în parte arată că puterea de cumpărare a peste 94% din angajații din România a scăzut în ultimul an.
Doar nouă sectoare economice din 57 au avut parte de o creștere reală a câștigurilor salariale medii. Dintre acestea, doar trei au avut parte de câștiguri reale de peste 5%, respectiv:
- transporturi aeriene (creștere reală de +17,3%; circa 4.400 de angajați la nivelul lunii iulie 2025; salariul mediu net 12.458 de lei, de 2,3 ori peste media națională);
- fabricarea altor mijloace de transport (+8,6%; 30.500 de angajați; 6.316 lei, cu 17,2% peste media națională) și
- fabricarea produselor de cocserie (+7%; 2.800 de angajați; de 2,1 ori media națională).
Salariul mediu net de la nivel național s-a ridicat la 5.387 de lei la nivelul lunii august, în creștere cu 4,4% față de august 2024, arată CursDeGuvernare.
Rata anuală a inflației din august s-a ridicat la 9,9% (nivel l-a care s-a menținut și în septembrie), rezultând astfel o deteriorare a puterii reale de cumpărare a angajaților de 5,5%. Potrivit celor mai recente date INS, la nivelul lunii iulie, la nivel național activau circa 5,167 milioane de salariați.
Europa, în alertă. De ce pregătesc marile puteri populația pentru o posibilă confruntare: „Nu e alarmism, e realism strategic” (Adevărul)
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a avertizat recent că Moscova ar analiza posibile scenarii de atac asupra unor state NATO.
Pentru România, declarațiile lui Kubilius readuc în discuție rolul Armatei și al industriei naționale de apărare. Țara noastră a început mai multe programe de modernizare, însă percepția publicului este că multe dintre ele avansează lent.
Experții atrag atenția că, deși suntem acoperiți militar de umbrela NATO, capacitatea de reacție rapidă și interoperabilitatea rămân aspecte esențiale care trebuie considerate cu toată atenția.
Col. (r) Avram-Florian Iancu, fost locțiitor al Secțiunii de Apărare din Delegația României la NATO și fost Șef al Secției Politici de apărare din Ministerul Apărării Naționale, și actualmente, Secretar General al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România a explicat pentru adevarul.ro că mesajul venit din zona Comisiei Europene face parte dintr-o strategie coerentă de comunicare menită să familiarizeze publicul cu necesitatea consolidării apărării.