Trei mize pentru PSD în viitorii trei ani. AUR, Bolojan și Nicușor Dan. Concluzii după Congres (Cotidianul)
Publicat în:
PSD revine la origini în era Grindeanu. „Nu schimbă direcția, ci doar o învelește în moralism și religie” (Adevărul) - Rețeaua. Firmele și oamenii din jurul lui Constantin Dănuț Hanț, care l-ar fi angajat fictiv pe Călin Georgescu pentru a-l scoate din țară: Austrieci, germani, ucraineni, moldoveni, în zeci de societăți înființate după 2022 (G4Media) - În timp ce doar Petrom trebuie să restructureze imediat 10% din forţa de muncă, adică 1.000 de angajaţi, guvernul Bolojan, partidele nu reuşesc să se înţeleagă nici pentru o restructurare de doar 1% din întregul sectorul bugetar, adică 13.000 de angajaţi (Ziarul Financiar)
PSD revine la origini în era Grindeanu. „Nu schimbă direcția, ci doar o învelește în moralism și religie” (Adevărul)
Congresul PSD de vineri, când a fost ales președinte Sorin Grindeanu, a pus în scenă o revenire simbolică la trecutul partidului. De la absența lui Liviu Dragnea până la reabilitarea lui Adrian Năstase și revenirea la relații mai bune cu Mircea Geoană, momentul a fost mai degrabă o reafirmare a tradiției decât o reformă doctrinară. „Adevărul” a discutat cu analistul George Jiglău și cu politologul Cristian Pîrvulescu despre sensul repoziționării PSD între tradiție, conservatorism și respingerea progresismului.
Trei mize pentru PSD în viitorii trei ani. AUR, Bolojan și Nicușor Dan. Concluzii după Congres (Cotidianul)
Miza PSD e să-și recupereze electoratul pierdut, comentează în paginile Cotidianul redactorul șef Sebastian Zachmann. Așa cum USR a ronțăit procente importante din felia PNL, AUR a înghițit de-a dreptul electoratul social-democrat. Curentul suveranist a năucit PSD în ultimul an.
Pe viitor, troica de comunicare va fi: tradiție, familie, protecție socială. Un fel de AUR pe plan local, dar care peste hotare să treacă drept pro-european.
În următorii trei ani, PSD are trei mari obiective – câte unul pe an. În 2026, să scape de Ilie Bolojan din fruntea guvernului, dar în același timp să mențină coaliția de guvernare. PSD are nevoie de un premier PNL cuminte, care să nu amenințe armata de pile, cunoștințe și relații mufate la bugetul statului. În 2027, partidul trebuie să-l impună pe Sorin Grindeanu la Palatul Victoria. Va fi o dublă lovitură. În primul rând, partidul recapătă controlul pe resursele statului, cu un an înainte de alegeri. În al doilea rând, președintele Nicușor Dan își va dezamăgi o parte din electorat numindu-l pe Sorin Grindeanu, premierul față de care protesta în Piața Victoriei în iarna anului 2017. Însă semnalul dat de șeful statului, chiar într-un interviu pentru Cotidianul, a fost clar: guvern fără PSD nu se poate. În 2028, partidul trebuie să se claseze pe primul loc la alegerile locale. Apoi PSD intră într-o competiție strict cu PNL și USR la parlamentare, în condițiile în care e greu de crezut că AUR mai poate fi devansat. Un scor de puțin peste 20%, deși pare infim pentru pretențiile PSD, ar putea fi suficient ca partidul să controleze guvernarea și după 2028.
Tot companiile private trebmagie să taie din numărul de angajaţi ca să plătească creşterile de taxe şi impozite: În timp ce doar Petrom trebuie să restructureze imediat 10% din forţa de muncă, adică 1.000 de angajaţi, guvernul Bolojan, partidele nu reuşesc să se înţeleagă nici pentru o restructurare de doar 1% din întregul sectorul bugetar, adică 13.000 de angajaţi (Ziarul Financiar)
Condiţiile economice din piaţă, care nu sunt cele mai bune – inflaţie mare, dobânzi mari, scăderea consumului, scădere industrială, scădere economică -, determină din ce în ce mai multe companii să reanalizeze organigramele, chiar dacă poziţia lor financiară este bună.
Instabilitatea politică, fiscală şi economică este extrem de prezentă în discuţiile de buget pentru 2026 în cadrul companiilor private.
În următorul an vom auzi că din ce în ce mai multe companii private care fac restructurări şi nu neapărat că sunt pe pierdere sau nu au bani de salarii, ci că trebuie să rămână competitive într-o piaţă din ce în ce mai complicată şi austeră, cu o creştere economică de doar zero şi ceva la sută.
În timp ce companiile private se uită mai degrabă la PowerPoint-urile de restructurare decât la analizele legate de realizarea unor investiţii, statul, de sus până jos, adică de la Guvern până la ultima unitate administrativă, nu a făcut nimic de şase luni de zile în privinţa restructurărilor de la stat.
În continuare toate instituţiile statului, de care avem sau nu nevoie, sunt la locul lor, iar orice restructurare din declaraţii politice se pierde pe drum când se ajunge la decizia unor măsuri concrete, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.
EXCLUSIV Rețeaua. Firmele și oamenii din jurul lui Constantin Dănuț Hanț, care l-ar fi angajat fictiv pe Călin Georgescu pentru a-l scoate din țară: Austrieci, germani, ucraineni, moldoveni, în zeci de societăți înființate după 2022 (G4Media)
G4Media și Info Sud-Est au identificat o rețea de firme înființate începând cu anul 2022, al căror numitor comun este Constantin Dănuț Hanț, omul de afaceri din Austria despre care DNA susține că l-ar fi angajat fictiv pe Călin Georgescu, aflat sub control judiciar, pentru a-l sustrage din țară.
Una dintre companii are ca domeniu de activitate fabricarea de armament și muniție, iar o alta are ca obiect construirea de aeronave spațiale civile. Obiectele de activitate ale celorlalte firme sunt, în general, consultanța în afaceri, transport, iar numele altora indică domeniul plasării forței de muncă. Firmele fie nu au activitate, fie au cifre de afaceri mici, fie nu figurează cu bilanțuri depuse la ANAF.
În total, 50 de societăți și persoane din conglomerat sunt împărțite în trei ”straturi”, din care fac parte cetățeni austrieci, ucraineni, moldoveni, turci, germani și români, iar sediile sociale ale firmelor sunt concentrate în trei nuclee principale, exceptând București: Hunedoara, Dolj, Timiș. În unele cazuri, la aceeași adresă își au sediile mai multe firme, conform informațiilor publice din baze de date deschise.
Reporterii G4Media și ISE nu au putut discuta cu reprezentanții firmelor pentru că, în unele cazuri, nu existau date de contact, iar în alte cazuri societățile au ca date de contact, în bazele deschise, același număr de telefon la care nu a răspuns nimeni. În momentul în care vom primi punctul de vedere solicitat îl vom publica.