Ce înseamnă să negociezi cu Mafia: ia tot ce-i oferi și nu dă nimic la schimb. Despre problemele din Justiție (G4Media)
Publicat în:
Justiția face plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, după declarațiile privind pensiile speciale (CursDeGuvernare) - Pensiile speciale, monedă de schimb pentru voturi. „Frauda” care a adus criza de azi (Adevărul) - Arestați-o! (Republica) - Praf pe dosare, reacții furioase la Oana Gheorghiu: bilanțul rușinos al unei caste speciale care nu mai servește societatea (Republica) - Revocarea Liei Savonea de la vârful Instanței Supreme, cerută în stradă. Protest anunțat în fața ÎCCJ. „Venim cu un propriu rechizitoriu” (HotNews)
Justiția face plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, după declarațiile privind pensiile speciale (CursDeGuvernare)
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a depus plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu pe care o acuză de incitare la ură și violență și de încălcarea independenței justiției și statutului magistraților „a încălcat „într-un mod iresponsabil și populist”.
Incitarea la ură și violență este definită, la articolul 369 din Codul Penal, ca „orice orice act public care îndeamnă la violență, ură sau discriminare împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane, bazat pe criterii precum rasă, etnie, naționalitate, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică, dizabilitate sau alte criterii similare”.
Pedeapsa prevăzută este de închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat într-un interviu acordat Digi24 că înţelege dificultatea pe care magistraţii o au în a renunţa la veniturile mari de care beneficiază, dar le transmite acestora că până acum „au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”.
Pensiile speciale, monedă de schimb pentru voturi. „Frauda” care a adus criza de azi (Adevărul)
„Nu pensiile speciale în particular sunt un Caritas, ci pensiile publice în general sunt un Caritas”, a susținut, pe Facebook și economistul Bogdan Glăvan.
De ce? „Foarte simplu: fiindcă ele nu au la bază un FOND, ci se bazează pe contribuțiile generatiilor viitoare ale unor terți... care pot emigra, pot decide să nu se mai înmulțească, pot decide să se ducă la mănăstire în loc să se angajeze s.a.m.d. - lăsând pensiile în plata în pom.”
Economistul crede că Oana Gheorghiu a folosit o comparație nepotrivită.
„Fix aceeași teză se poate enunța și referitor la pensiile minerilor și la cele ale profesorilor s.a.m.d. - toate fiind parte a unui sistem tip Caritas. Din acest punct de vedere, nici o pensie sectorială nu este mai brează decât alta.”
Concluzia economistului este că s-a ajuns aici din cauza politicienilor care au vrut să cumpere voturi cu pensii:
„Repet ce am spus mereu: noi suntem în gâlceava asta deoarece statul a încercat să cumpere voturi (pace socială) cu pensii, adică cu vrăjeli. De asta s-au inventat regimuri diferite de pensionare, de asta au ieșit încă din anii 1990 oamenii devreme la pensie, de asta au fost mărite pensiile. Fiindcă resurse prezente nu există. Și atunci politrucii au promis resurse viitoare, adică vrăjeli. Dacă nu se angajau în această fraudă, nu am fi avut azi discuția despre pensii speciale.”
Arestați-o! (Republica)
Arestați-o direct! De ce să mai joace CSM sceneta asta cu reclamația la Parchet?!
Dacă nu “incita” doamna Gheorghiu “la ură” împotriva specialilor din Justiție, toată lumea i-ar fi iubit. Întregul popor și-ar fi adus prinos de recunoștință pentru magistrați, iar pionierii și șoimii patriei ar fi recitat poezii cu tovarășele Savonea și Costache. Oamenii muncii de la orașe și sate ar fi defilat cu portretele judecătorilor CCR în brațe și cu numele Partidului Social Democrat în suflet.
Dacă n-ar fi elemente dușmănoase ca Oana Gheorghiu, România ar ajunge rapid o țară fără borfași, deoarece nimănui nu i s-ar mai permite să-i spună hoțului hoț. Am rezolva astfel definitiv și problema corupților.
Praf pe dosare, reacții furioase la Oana Gheorghiu: bilanțul rușinos al unei caste speciale care nu mai servește societatea (Republica)
Dacă justiția din România ar funcționa, corupția ar fi pedepsită și infractorii n-ar mai fi eliberați pe bază de prescripție pe bandă rulantă, antagonizarea magistraților ar fi problematică și de neînțeles.
Însă felul în care această castă se opune pierderii privilegiilor, în timp ce nu face nimic pentru a demonstra că există atunci când societatea are nevoie de ea, este de-a dreptul ridicol. Și cumva lucrurile ar trebui să se așeze pe niște limite clare. Pe care statul român trebuie să le seteze cât mai eficient și mai bine, pentru a depăși acest moment complicat. Din care fiecare ar trebui să aibă ceva de învățat. Inclusiv magistrații.
Ce înseamnă să negociezi cu Mafia: ia tot ce-i oferi și nu dă nimic la schimb. Despre problemele din Justiție (G4Media)
Anul 2018 a fost, probabil, cel mai bun an din istoria Justiției române, din două puncte de vedere.
Primul: în 2018 s-a făcut transferul general al contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, astfel încât ceea ce se numește „salariu brut” a căpătat un cu totul alt înțeles economic – dar denumirea i-a rămas intactă.
Deși salariul net al judecătorilor a rămas în linii mari același, pensiile nete începeau să le fie calculate la 80% din noul „salariu brut”, mult mai mare decât cel vechi. E momentul în care pensiile magistraților au devenit semnificativ mai mari decât salariul net.
Al doilea: Tot în 2018 s-a înființat Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), cunoscută și ca Secția Specială, sub bagheta de ministru a lui Tudorel Toader. Tot atunci, a fost desființat micul serviciu dedicat corupției din magistratură care funcționa în interiorul DNA – și care, de bine, de rău, tot producea 8-10 dosare pe an.
Avem acum tabloul complet cu ce a oferit societatea magistraților: salarii uriașe, pensii colosale și lipsa oricărui mecanism credibil și eficient de prindere și sancționare a celor care vând sentințe la tarabă. S-a creat astfel un sistem ermetic, consolidat metodic, în timp, pus în operă de oameni care au știut bine care le sunt obiectivele și au beneficiat din plin de complicități politice și de decizii mizerabile ale Curții Constituționale. O cazemată.
Dar ce dau magistrații la schimb? Vedem de câteva luni: numeroși infractori și inculpați, cu potenți financiar, primesc achitări și tot felul indulgențe penale, prin sentințe discutabile sau de-a dreptul dubioase. Vedem represalii asupra unor magistrați care nu cântă cum vor cei de la vârful magistraturii. Și mai vedem comunicate de presă pompos-țâfnoase (și pe alocuri mincinoase), în care suntem somați să respectăm Justiția că dacă nu ne ia mama dracului.
Revocarea Liei Savonea de la vârful Instanței Supreme, cerută în stradă. Protest anunțat în fața ÎCCJ. „Venim cu un propriu rechizitoriu” (HotNews)
Mai multe organizații civice, printre care Corupția Ucide, Rezistența, Inițiativa Timișoara și Inițiativa România, organizează un protest vineri, 14 noiembrie, de la ora 18.30, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, cerând revocarea judecătoarei Lia Savonea din funcția de președintă a Instanței Supreme.
Aceștia o acuză pe Lia Savonea că a susținut modificări legislative care au slăbit lupta anticorupție, cum ar fi breșe pentru prescripția rapidă și avantaje pentru politicieni cu dosare grel, a transformat CSM într-un instrument politic, a intimidat și izolat magistrați incomozi, a promovat persoane controversate, în special la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), decizii judiciare extrem de contestate și influențarea completelor în dosare sensibile.
Savonea și-a început mandatul de trei ani în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție în luna august 2025.
Consiliul Superior al magistraturii este singurul organism care o poate demite.