Evacuarea de la Plauru și imensa problemă de securitate a României - neîncrederea (SpotMedia)
Publicat în:
„România e vulnerabilă!”, avertizează un analist după atacul rusesc în urma căruia două localități din Tulcea au fost evacuate (Adevărul) - SURSE Coaliția de guvernare a căzut de acord pe pachetul trei de măsuri și pensiile speciale (G4Media) - Analiză: Ce trebuie să facă România să se salveze (DW) - Dan și Bolojan către români: ai noștri sunt buni, chiar dacă sunt urmăriți penal și dacă îi punem în Consilii de Administrație (HotNews)
Evacuarea de la Plauru și imensa problemă de securitate a României - neîncrederea (SpotMedia)
Autoritățile încearcă să salveze viețile a zeci de locuitori din Delta Dunării, amenințați de posibila explozie a unui vas plin cu gaz lichefiat, atins de dronele Rusiei, dar se lovesc de suspiciunea cetățenilor cărora de trei ani - de la președinte și până la prefecți - li s-a spus că nimic rău nu li se poate întâmpla pentru că suntem în NATO și în Uniunea Europeană.
Rămâne un mister încă de ce liderii politici au proiectat o imagine paralelă cu realitate, pierzând timp prețios în ce privește pregătirea militară, schimbarea legislației și întărirea forțelor de apărare, în condițiile în care Kremlinul nu a fost nici atunci și nu e nici acum deranjat de granițele României, scrie jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.
Criza din Delta Dunării e și un test pentru populație și autorități în ce privește reacția la un pericol iminent, dar și o oportunitate de a crea o legătură între oameni și lideri, o refacere a încrederii, care a fost prima victimă din România a războiului care se desfășoară la graniță.
„România e vulnerabilă!”, avertizează un analist după atacul rusesc în urma căruia două localități din Tulcea au fost evacuate (Adevărul)
Situația critică din județul Tulcea, unde două localități au fost evacuate după ce o navă turcească cu 4.000 de tone de GPL a luat foc în urma unui atac rusesc cu dronă, scoate la iveală vulnerabilități serioase în capacitatea României de a preveni astfel de incidente și de a-și proteja cetățenii, avertizează în ziarul Adevărul analistul Cătălin Done. În acest moment, România are nevoie să își consolideze întreaga infrastructură politică, diplomatică și militată a cooperării regionale, mai spune Done.
„Autoritățile române trebuie să identifice elementele fundamentale ale infrastructurii critice ale statului: frontierele și infrastructurile sensibile, cum sunt navigația fluvială și terminalele cu materiale periculoase; capabilități defensive care, în cazul atacurilor cu drone de mici dimensiuni, rămân insuficiente; coordonarea civil-militară, care funcționează mai mult reactiv decât preventiv; și cooperarea regională, esențială într-o zonă transfrontalieră cu multiple vulnerabilități”, detaliază el.
Incidentul arată și necesitatea unei cooperări regionale intense: frontiera Dunării și zonele industriale și logistice riverane nu pot fi protejate eficient de un singur stat. Parteneriatele cu Ucraina, Moldova și Bulgaria, alături de integrarea în rețele NATO, permit schimb de informații, exerciții comune și un răspuns coordonat, reducând vulnerabilitatea la atacuri hibride și accidente cu impact transfrontalier, mai spune specialistul.
SURSE Coaliția de guvernare a căzut de acord pe pachetul trei de măsuri și pensiile speciale (G4Media)
Președintele Nicușor Dan va avea o discuție cu magistrații marți, despre reducerea pensiilor și prelungirea vârstei de pensionare, conform surselor G4Media. De asemenea, coaliția de guvernare întrunită luni a căzut de acord pe pensiile speciale și pe pachetul trei de măsuri pentru redresarea economică, iar reprezentanții partidelor au convenit că vor comunica deciziile marți, conform surselor G4Media.
Astăzi ar fi ultima negociere între Nicușor Dan, procurori și judecători, într-un dialog la care nu vor participa și liderii coaliției de guvernare. În lipsa unui acord ar urma ca reforma în Justiție să rămână la prima sa formă, cu 10 ani de tranziție și un cuantum de 70% din salariul net. Negocierile cu magistrații au loc în plin scandal în Justiție cauzat de discuțiile privind scăderea pensiilor, creșterea vârstei de pensionare a magistraților, dar și a reacțiilor controversate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) condusă de Lia Savonea care a răspuns tensiunilor din societate cerând și mai mulți bani pentru magistrați. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a alimentat tensiunile în societate după ce i-a făcut plângere penală vicepremierului Oana Gheorghiu, într-o acțiune fără precedent, pentru declarații făcute într-o emisiune de la Digi24 despre pensiile magistraților și copiii care trăiesc în sărăcie. Alți judecători au comparat situația magistraților cu Holocaustului evreilor sau au vorbit de ”execuții publice”. Un protest împotriva șefei Curții Supreme a avut loc vineri seară, în fața ÎCCJ. Vezi detalii aici.În ultima perioadă, societatea a asistat la un val de eliberări ale marilor infractori,în timp ce Înalta Curte a cerut, joi, și mai mulți bani pentru magistrați, printr-un acord asumat de Lia Savonea și nu de Adunarea Generală a ÎCCJ.
Analiză: Ce trebuie să facă România să se salveze (DW)
Un raport dat publicității de Fondul Monetar Internațional (FMI) scoate în evidență fragilitatea economică a țării, creșterea lentă care urmează în următorii doi ani, dar și importanța „consolidării fiscale pe care a planificat-o guvernul” pentru perioada 2025-2026.
Documentul nu ezită să amintească și cauzele care au dus la „deteriorarea considerabilă a finanțelor publice din anul 2024”: cheltuielile cu majorarea pensiilor până la 40% și a salariilor din mediul public cu 24%. Aceste excese au fost definite de FMI drept „o reformă costisitoare”.
Una din sugestiile făcute de FMI pentru revenirea țării din criză ține de creșterea forței de muncă. Dacă România ar ajunge la media europeană, PIB ar putea crește cu 6,5%.
După cum rezultă din raportul FMI, dacă România continuă să taie costurile, dar în paralel gândește și strategii sociale, inclusiv de creștere a locurilor de muncă, atunci are șanse de refacere.
Dacă, în schimb, lucrurile stagnează, crește șansa radicalilor populiști la următoarele alegeri, notează Sabina Fati, corespondentă DW.
Dan și Bolojan către români: ai noștri sunt buni, chiar dacă sunt urmăriți penal și dacă îi punem în Consilii de Administrație (HotNews)
Numirea lui Vlad Voiculescu la Cotroceni și cea a Ioanei Dogioiu la Radio România sunt semne ale „dublei măsuri”, pe care oamenii le văd, consideră jurnalistul Cătălin Tolontan.
Discuția nu e dacă Vlad Voiculescu va fi sau nu trimis în judecată. Sigur că nu e normal ca o cercetare penală să dureze atât, în cazul lui Voiculescu din decembrie 2023. Dar locul unde se urgentează și se clarifică cercetările penale nu este Palatul Cotroceni.
O altă mișcare suprinzătoare a fost propunerea purtătoarei de cuvânt a Guvernului pentru poziția de membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR).
Și aici argumentul a fost perplexant: Ioana Dogioiu a explicat că e posibil ca ea să ocupe ambele funcții pentru că nu este vorba despre un Consiliu de Administrație al unei societăți comerciale, Radio România fiind un serviciu public.
Că Nicușor Dan și Ilie Bolojan au, ca oricare dintre noi, momente în care le alunecă piciorul de pe frână, e omenește.
Dar nici la Palatul Cotroceni și nici la Palatul Victoria nu se găsește, totuși, nimeni care să aibă curajul să le spună că nu e în regulă?
Vlad Voiculescu și Ioana Dogioiu nu servesc persoanele Nicușor Dan sau Ilie Bolojan. Ei servesc instituția ocupată temporar de o persoană sau alta.
Numirile celor doi în aceste aventuri și iluzionismul explicațiilor afectează instituțiile unde lucrează. Și societăți comerciale dacă erau, ca să cităm din argumentele casei, tot meritau mai multă atenție Președinția și Guvernul. De fapt, la două societăți comerciale aveau puține șanse asemenea mișcări.
Integral, pe pagina HotNews.