Curtea de Justiție a UE a stabilit: salariile și pensiile magistraților trebuie să fie mari, dar corelate cu salariul mediu din România (G4Media)
Publicat în:
Un fost șef CCR demontează noua reformă a pensiilor magistraților: „Nu vor să rezolve problema. Soluția e o lege făcută cu bună credință” (Adevărul) - Ilie Bolojan spune că măsurile de austeritate luate până acum funcționează, iar țara e pe calea cea bună. Ce i-au răspuns românii (Libertatea) - „Modificările care intră în vigoare ne vor duce direct în top”. Un sociolog atrage atenția că România va fi lider acolo unde nimeni nu vrea (Adevărul)
Un fost șef CCR demontează noua reformă a pensiilor magistraților: „Nu vor să rezolve problema. Soluția e o lege făcută cu bună credință” (Adevărul)
Specialiștii în drept constituțional consultați de „Adevărul” analizează șansele ca propunerile de reformă a pensiilor speciale ale magistraților să fie validate de Curtea Constituțională.
Coaliția de guvernare a decis ca pensia magistraților să fie 70% din ultimul salariu net, iar perioada de tranziție către vârsta de pensionare de 65 de ani se va face treptat în 15 ani, față de 10 ani în proiectul anterior.
Întrebat dacă, în această variantă, reforma pensiilor magistraților va fi validată de CCR, astfel încât România să se achite de obligațiile asumate prin PNRR, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader a afirmat că valoarea juridică a Constituției este mai presus de orice.
„Obligațiile pe care și le-a asumat România în fața UE și le-a stabilit prin PNRR nu sunt de natură să treacă peste valoarea juridică a Constituției. Iar bugetul nu se redresează prin reforma pensiilor magistraților, care au fost stabilite la nivelul actual tocmai pentru a compensa restricțiile impuse breslei. Rămâne de văzut dacă CCR va considera constituționale prevederile potrivit cărora magistrații vor avea pensii la nivelul a 70% din salariul net, iar creșterea vârstei de pensionare se va face etapizat pe o perioadă de 15 ani. Rămâne la aprecierea CCR, dacă va păstra decizia pe care a luat-o pe fond”, a declarat Tudorel Toader pentru „Adevărul”.
La rândul său, Augustin Zegrean, fost președinte al CCR a declarat pentru „Adevărul” că nu e nimic rezonabil în propunerea actuală de reformă în contextul obligațiilor asumate prin PNRR. Acesta însă arată care ar putea fi soluțiile pentru pensiile speciale ale magistraților.
„Personal, cred că nu vor să rezolve problema pensiilor magistraților. Soluția este ca Parlamentul să facă legile, dar cu bună credință, și n-ar mai fi atacate la CCR. Legile sunt scrise de oameni și pot fi abrogate. Ori noi prorogăm aplicarea legilor”, a declarat fostul președinte al CCR pentru „Adevărul”.
EXCLUSIV Curtea de Justiție a UE a stabilit: salariile și pensiile magistraților trebuie să fie mari, dar corelate cu salariul mediu din România (G4Media)
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat acum șase luni o hotărâre care are darul să clarifice raportul dintre conceptul e independență a Justiției și nivelul de remunerare a magistraților pe care o țară îl practică – atât în ceea ce privește salariile, cât și pensiile, informează G4Media.
Decizia este cu atât mai importantă pentru România cu cât această dilemă a declanșat un veritabil război între Guvernul României și reprezentanții puterii judecătorești: Guvernul intenționează să reducă pensiile de serviciu ale magistraților, iar magistrații susțin că această măsură subminează independența Justiției.
Dosarul judecat de instanța de la Luxembourg și-a avut originea tot în România. Șase magistrați pensionari au dat în judecată statul român, la Tribunalul București, și au cerut să li se plătească așa numita „primă de pensionare”, reprezentând șapte salarii brute, și pe care nu o primiseră în momentul pensionării, suspendată de guvernul Boc în 2010...
În dosarul pe care l-a avut de judecat, Curtea de Justiție a UE a constatat că nivelul de salarizare a unui judecător la început de carieră este de 2,9 ori mai mare decât salariul mediu brut la nivel național, iar a unui judecător de la instanța supremă este de 5,8 mai mare. Ceea ce a determinat instanța europeană să concluzioneze că „remunerarea judecătorilor români rămâne în concordanță cu importanța funcțiilor pe care aceștia le exercită”.
Ilie Bolojan spune că măsurile de austeritate luate până acum funcționează, iar țara e pe calea cea bună. Ce i-au răspuns românii (Libertatea)
Premierul Ilie Bolojan a transmis, miercuri, pe pagina sa de Facebook, că măsurile de austeritate luate până acum funcţionează. Acesta a precizat că veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad, iar România se află pe calea cea bună.
„Cu toate greutățile, am deblocat și renegociat fondurile europene prin programul PNRR, accelerând plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada ianuarie–iunie s-au făcut plăți de 2,62 miliarde euro, iar în perioada iulie–septembrie s-au plătit 1,45 miliarde euro.
Față de momentul instalării guvernului, ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% (23 iunie) la 5,81% astăzi. Față de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile și în toate monedele, ceea ce reflectă încrederea crescută a piețelor în măsurile luate și în stabilitatea economiei”, a scris Ilie Bolojan.
Libertatea a consemnat câteva reacții.
„Mai este mult de lucru pe partea de reducere de cheltuieli. Momentan doar populația duce greul.”
Iar un altul a scris că premierul Bolojan, a livrat în Parlament cea mai dură lovitură dată clasei mijlocii din ultimii 30 de ani.
„Domnule Bolojan, ai candidat cu sloganul „tăiem risipa, nu din buzunarul românilor”. Ieri ai tăiat direct din buzunarul a milioane de români care muncesc pe cont propriu sau în privat. Felicitări! Ai reușit în 5 luni să faci ce n-a reușit nici Dragnea, nici Cîțu, nici Ciolacu: să convingi o generație întreagă că în România munca cinstită și calificată nu mai are rost.”
„Modificările care intră în vigoare ne vor duce direct în top”. Un sociolog atrage atenția că România va fi lider acolo unde nimeni nu vrea (Adevărul)
Majorarea impozitelor pe case și mașini va fi percepută de români ca un adevărat șoc, avertizează sociologul Vladimir Ionaș. Cel mai probabil, acest lucru nu va face decât să crească și mai mult AUR și celelalte partide din opoziție, în timp ce populația va deveni tot mai ostilă coaliției aflate la guvernare.
România va avea din 2026 impozite mai mari pentru proprietățile și pentru autoturisme. Măsura, care este una extrem de nepopulară, se înscrie în cadrul unui plan mai complex al Executivului, prin care fiscalitatea crește în etape.
Chiar dacă în prezent România are un impozit pe locuințe ceva mai mic ca Polonia sau alte țări, schimbarea modalități de calcul va schimba diametral situația. Într-o postare pe Facebook, Vladimir Ionaș arată că, începând din ianuarie 2026, România va deveni lider regional în această privință, impozitele pe proprietățile imobiliare urmând să fie mai mari ca în Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia.
Pe larg în ziar.