Polonia conduce în clasamentul ajutoarelor de stat, România se află pe locul al patrulea. Jurnal rural

Statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit miliarde de euro din fonduri naționale, pentru a sprijini sectorul agricol și alimentar, în ultimii doi ani, după începerea agresiunii rusești în Ucraina și relaxarea temporară a regulilor blocului privind ajutorul de stat, se arată într-o analiză realizată de publicația Euractiv.

Jurnal Rural © RFI Romania/Eduard Vasilică

Polonia este lider european în materie de ajutoare de stat acordate fermierilor săi, cu aproape 4 miliarde de euro alocați din bugetul național în perioada martie 2022 - martie 2024. Este urmată de Italia (2,3 miliarde de euro), Franța (un miliard de euro) și România (770 de milioane de euro). Spania și Bulgaria au alocat, fiecare, peste 600 de milioane de euro, iar restul statelor membre între 0,6 și 230 de milioane de euro. Belgia și Lituania se află la coada clasamentului.

Analiza Euractiv arată că Polonia a cheltuit cele mai mari sume în anul său electoral, în 2023, iar România a acordat fonduri importante sectorului agricol după protestele fermierilor care au început în data de 10 ianuarie a.c., în principal crescătorilor de animale, apicultorilor și cultivatorilor de fructe și legume. În lunile februarie și martie, Comisia Europeană a aprobat pentru România șase scheme de sprijin în valoare totală de 526 de milioane de euro, iar Bulgaria a primit undă verde pentru acordarea a 170 de milioane de euro către fermieri din mai multe sectoare agricole.

Franța a continuat să direcționeze scheme naționale de ajutor de stat către sectorul agricol ecologic, mai scrie sursa citată.

După începerea războiului Rusiei în Ucraina, Comisia Europeană a slăbit regulile privind acordarea ajutoarelor de stat, instituind, în martie 2022, Cadrul temporar de criză, care a fost revizuit și prelungit, ulterior, până la sfârșitul lunii iunie 2024, însă se așteaptă ca perioada să fie extinsă la recomandarea liderilor europeni, avansată în cadrul summitului de luna trecută.

Polonezii și germanii sunt dispuși să plătească mai mult pentru bunăstarea animalelor

Un sondaj de opinie comandat de publicația online Farmer, din Polonia, arată că aproape jumătate dintre respondenții polonezi sunt dispuși să plătească mai mult pentru alimentele de origine animală produse în condiții mai bune de bunăstare și 57% s-au declarat împotriva izolării animalelor în cuști. 43% dintre cetățenii chestionați consideră că animalele din fermele poloneze beneficiază de condiții de bunăstare ridicată, în timp ce aproape o treime nu a putut să ofere o opinie legată de acest aspect.

Analiza rezultatelor cercetării a urmărit trei teme: nivelul de conștientizare a publicului cu privire la condițiile de bunăstare a animalelor, atitudinea față de creșterea în cuști și disponibilitatea consumatorilor de a suporta cheltuieli mai mari cu achiziționarea de alimente provenite de la ferme cu standarde de bunăstare mai ridicate, informează publicația farmer.pl.

În Germania, consumul de carne a continuat să scadă în 2023, până la 51,6 kilograme pe cap de locuitor, ajungând la cel mai redus nivel de când a început înregistrarea acestui indicator, iar ministrul agriculturii, Cem Özdemir, a declarat că tendința continuă, informează un comunicat emis de ministerul federal de resort. Invocând sondajele de opinie locale, Özdemir precizează că aceasta este o consecință a faptului că germanii acordă mai multă atenție dietelor și impactului asupra mediului și bunăstării animalelor. Consumatorii doresc standarde mai înalte în creșterea animalelor și, de asemenea, sunt dispuși să plătească mai mulți bani pentru produsele animaliere provenite din fermele care respectă condițiile de bunăstare, a spus el.

Franța: fuziune pentru creșterea viabilității fermelor

Două cooperative agroalimentare franceze, Unicor și Capel, fuzionează pentru a face față mai bine provocărilor actuale, precum crizele economice, schimbările climatice, integrarea noilor tehnologii și a inteligenței artificiale în ferme, și pentru a-și promova în comun produsele locale. Noua organizație, care se va numi Natera, va reuni 10.000 de membri fermieri și 1.600 de angajați care generează o cifră de afaceri totală de 720 de milioane de euro, potrivit Les Echos.

Cooperativa care va rezulta din fuziune se va axa pe creșterea animalelor, însă mai mulți piloni vor susține activitatea de bază prin crearea unor divizii specializate în colectarea de cereale, depozitare, sacrificare, procesare, retail.

Fuziunea va intra în vigoare în săptămânile următoare, după ce va fi validată de autoritatea de concurență din Franța.

Recomandări pentru reducerea riscului de transmitere a virusului gripei aviare

Virusul gripei aviare continuă să se răspândească în Uniunea Europeană, deși într-un ritm mai lent decât în anii precedenți, dar și în țări terțe, unde nivelurile de biosecuritate sunt mai mici, provocând mortalitate ridicată la păsările sălbatice, transmitere la mamiferele sălbatice și domestice și focare în ferme, avertizează un raport al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC). Experții celor două instituții europene evaluează factorii de risc pentru o potențială pandemie de gripă și măsurile de atenuare aferente.

Deși transmiterea de la un mamifer la altul nu a fost confirmată încă, mamiferele sălbatice, precum nurcile și vulpile, ar putea acționa ca gazde punte între păsările sălbatice, animalele domestice și oameni, se mai arată în raportul menționat. Experții consideră că evenimentele meteorologice extreme și schimbările climatice joacă un rol suplimentar în evoluția bolii și recomandă consolidarea măsurilor de biosecuritate în ferme, pentru a preveni infectarea animalelor și răspândirea virusului.

Până la sfârșitul anului, cele două agenții ale Uniunii Europene pentru sănătate și siguranță alimentară vor publica o evaluare privind modul în care s-ar putea dezvolta o potențială pandemie de gripă, însoțită de recomandări adresate managerilor din ferme pentru a reduce riscul asupra sănătății umane. Totuși, posibilitatea ca virusul să se răspândească printre oameni este „putin probabilă”, a declarat pentru euractiv.com un expert al Centrului European pentru Prevenirea Bolilor, iar opinia sa a fost întărită de un reprezentant al EFSA, care a spus că, după aproape trei decenii de expunere umană, virusul gripei aviare nu a dobândit mutațiile necesare pentru a fi transmis, prin aer, între oameni. Deși consideră că riscul de infecție pentru oameni rămâne scăzut, experții recomandă vigilență ridicată, după confirmarea a două cazuri de transmitere a virusului de la bovine și păsări de curte la două persoane din Statele Unite ale Americii.