Danemarca ar putea fi prima țară din lume care taxează emisiile de carbon din fermele zootehnice
Publicat în:
Danemarca ar putea fi prima țară din lume care introduce o taxă pe emisiile de gaze cu efect de seră din fermele zootehnice, dacă Parlamentul danez va vota legea care include termenii Acordului convenit între guvern și reprezentanții sectorului agroindustrial.
Săptămâna trecută, guvernul de la Copenhaga, fermierii, sindicatele agricole, industria alimentară și grupurile de mediu au încheiat o înțelegere care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru atingerea obiectivelor climatice stabilite pentru anii 2030 și 2045, refacerea naturii, a biodiversității, a mediului acvatic și îmbunătățirea calității apei potabile.
O măsură „revoluționară” asupra căreia participanții la negocieri au ajuns la un acord comun este introducerea unei taxe imputată fermierilor pentru emisiile de gaze provenite de la animale. Taxa, în valoare de 300 de coroane daneze pe tona de dioxid de carbon, echivalentul a aproape 40 de euro, ar urma să fie introdusă în 2030, simultan cu acordarea unei facilități fiscale pentru crescătorii de animale, respectiv o deducere a impozitului pe venit de 60%. Taxa pe carbon va crește la 750 de coroane daneze în anul 2035.
Participanții la negocieri, citați într-un document emis de Ministerul danez al Economiei, se declară optimiști cu privire la viitorul agriculturii daneze și speră ca modelul din Danemarca să inspire și alte țări angajate în lupta împotriva schimbărilor climatice. Acordul încheiat după aproape cinci luni de negocieri urmează să fie supus aprobării de către Parlamentul național.
În prezent, sectorul agricol danez este cel mai mare emițător de dioxid de carbon din țară, Danemarca fiind unul dintre cei mai mari producători și exportatori de carne de porc și produse lactate din Uniunea Europeană.
Orientările președinției belgiene pentru negocierile privind viitoarea PAC
La finalul președinției rotative, Belgia a transmis Comisiei concluziile sale menite să ofere o direcție negocierilor pentru viitoarea politică agricolă comună. Documentul cuprinde propuneri de acțiune și remarci cu privire la provocările fermierilor, conturate în timpul protestelor recente care au avut loc la scară largă în Uniunea Europeană. Textul accentuează importanţa inovării şi cercetării pentru rezolvarea dificultăților viitoare și subliniază necesitatea simplificării procedurilor administrative, precum și rolul pe care îl joacă în acest proces statele membre. De asemenea, recunoaște importanța reînnoirii generațiilor în sectorul agricol și obstacolele cu care se confruntă tinerii care vor să înceapă o afacere în domeniu, precum accesul la finanțare și la terenuri agricole. Concluziile președinției belgiene susțin un sistem comercial echitabil, deschis, bazat pe reguli și un mediu de concurență loială.
Documentul nu a obținut însă aprobarea unanimă din partea miniștrilor agriculturii la reuniunea de săptămâna trecută și, în lipsa unui consens deplin, textul a fost publicat ca aparținând Președinției, ceea ce îi conferă mai puțină greutate politică, apreciază publicația Euractiv. România a votat împotrivă, iar Slovacia a ales să se abțină, din cauza unui dezacord în privința formulării referitoare la egalizarea nivelului subvențiilor între statele membre, un proces început în 2014 și aflat în desfășurare. Textul propus de Președinția belgiană menționa necesitatea „asigurării unei distribuții echitabile a sprijinului PAC, în special a plăților directe, între statele membre”, însă cele două țări ar fi dorit o poziție mai tranșantă în favoarea accelerării mecanismului de convergență externă.
Vor progresa dosarele legislative în timpul mandatului Ungariei la șefia Consiliului Uniunii Europene?
Două propuneri din strategia Farm to Fork vor fi transferate Președinției maghiare care preia, de la 1 iulie, mandatul semestrial la vârful Consiliului Uniunii Europene și va conduce lucrările Consiliului pentru Agricultură și Pescuit până la sfârșitul anului în curs: regulile UE privind culturile modificate genetic și revizuirea normelor europene cu privire la bunăstarea animalelor de fermă în timpul transportului. Președinției ungare îi va reveni și sarcina redactării primului document care va deschide calea către următoarea politică agricolă comună post-2027, potrivit unei analize realizată de publicația Politico.
Care este stadiul negocierilor în Consiliul Agrifish? Polonia, de care ar fi depins adoptarea unei poziții comune cu privire la culturile modificate genetic, a blocat textul, invocând îngrijorări legate de lipsa unor reguli privind brevetabilitatea, în timp ce propunerile de îmbunătățire a protecției animalelor în timpul transportului au fost criticate în special de țările membre nordice și sudice, care nu sunt de acord cu limitele privind durata călătoriei și cu restricțiile de temperatură.
Concluziile privind viitoarea politică agricolă comună nu vor fi ușor de trasat, pentru că se așteaptă o reconciliere a competitivității economice a fermelor agricole cu obiectivele climatice și de mediu și o viziune în perspectiva extinderii Uniunii Europene.
Politico apreciază că perioada de șase luni a președinției Ungariei „va fi probabil mai mult un moment politic decât unul marcat de progrese în dosarele legislative”.
Fermierii germani, nemulțumiți de sprijinul guvernamental
Asociația Fermierilor Germani consideră insuficient pachetul de sprijin pentru sectorul agricol convenit de coaliția aflată la guvernare, dar apreciază politicile de la nivelul Uniunii Europene, respectiv ajustarea cerințelor ecologice pe care fermierii trebuie să le respecte pentru a avea acces la subvențiile PAC și retragerea controversatului regulament privind pesticidele, transmite euractiv.com
Potrivit agricultorilor germani, răspunsul guvernului de la Berlin la protestele de la începutul anului este nesatisfăcător. Ei au reiterat apelul pentru crearea unui fond mutual de criză scutit de taxe și un mecanism de utilizare, în perioade dificile, a economiilor realizate în anii agricoli buni, fără ca acestea să fie impozitate.
Producția de cereale a Spaniei, în creștere
Fermierii spanioli recuperează din pierderile de producție înregistrate anul trecut, un an agricol catastrofal pentru mediul rural, din cauza secetei severe. Cooperativele spaniole din domeniul agroalimentar au revizuit în creștere estimările pentru producția de cereale din 2024, informează agenția EFE. Astfel, potrivit celor mai recente previziuni, Spania va produce 22,5 milioane de tone de cereale, cu aproximativ 20% mai mult decât în 2023. Recoltele de grâu, orz și porumb vor fi cu aproape 30% mai mari. Producții bune sunt anticipate și pentru ovăz, triticale și secară.