Acordul UE-Ucraina privind transportul rutier de mărfuri se prelungește până la finalul anului (Jurnal rural)

Uniunea Europeană și Ucraina au decis să prelungească acordul privind transportul rutier de mărfuri până la 31 decembrie 2025. Semnat inițial în iunie 2022, acest acord facilitează accesul Ucrainei la piețele mondiale și dezvoltarea legăturilor cu piața europeană, arată Executivul blocului într-un comunicat de presă.

Un tren este încărcat cu cereale cu ajutorul utilajelor specifice. (ilustrație) © Pexels / Melissa Mayes

De la intrarea în vigoare, importurile rutiere ale UE din Ucraina au crescut cu 42% cantitativ și cu 28% valoric, în timp ce exporturile Uniunii către Ucraina s-au majorat cu 37% în volum și cu 50% în valoare.

La 20 iunie 2024, acordul a fost prelungit cu un an, până la finalul lunii iunie 2025, cu o dispoziție privind reînnoirea semestrială automată, cu excepția cazului în care una dintre părți ridică obiecții cu cel puțin trei luni în avans și furnizează dovezi care arată apariția unor modificări majore pe piața sa de transport rutier. Prelungirea de anul trecut a introdus mecanisme de abordare a perturbărilor pieței, inclusiv crearea unui grup de lucru specific pentru monitorizarea conformității, amintește sursa citată.

Fermierii francezi, stimulați să reducă utilizarea pesticidelor

Fermierii francezi care reduc utilizarea pesticidelor pentru a proteja resursele de apă beneficiază de ajutoare de stat în valoare totală de 35 de milioane de euro. Schema franceză, aprobată recent de Executivul european, se adresează operatorilor agricoli din bazinul Artois-Picardie, o regiune cu agricultură intensivă, unde se folosesc cantități semnificative de pesticide și îngrășăminte pe bază de azot.

Potrivit Comisiei Europene, fondurile alocate au rolul de a compensa fermierii pentru costurile suplimentare și pentru pierderea profiturilor în urma schimbării practicilor agricole, încurajând astfel tranziția către culturi și tehnologii care protejează în mod durabil resursele de apă. Agricultorii pot adera la această schemă până la 31 decembrie 2027.

În același timp, un proiect de lege care permite pulverizarea cu ajutorul dronelor a unor pesticide considerate în Uniunea Europeană „cu risc scăzut” a fost adoptat de Parlamentul francez. Această măsură de protejare a culturilor împotriva dăunătorilor va fi posibilă în anumite regiuni și pe parcele greu accesibile, potrivit cotidianului Le Monde. Surse parlamentare locale au declarat pentru publicația citată că inițiativa vizează îmbunătățirea eficienței aplicării pesticidelor și reducerea impactului asupra mediului și operatorilor umani.

Lege europeană pentru sănătatea solului

Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea Comisiei pentru o lege privind monitorizarea și reziliența solului. Urmează adoptarea oficială și instituirea cadrului de supraveghere de către statele membre, în termen de 3 ani de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acordul informal dintre colegiuitorii UE asigură că monitorizarea va avea loc în toate țările Uniunii, iar fermierii vor beneficia de sprijin pentru a face posibilă ameliorarea sănătății solului până în 2050, în conformitate cu ambiția UE „zero poluare”, informează un comunicat al Parlamentului European. Legea cere statelor membre să stabilească și să publice o listă a zonelor potențial contaminate în termen de zece ani de la intrarea în vigoare și să abordeze orice riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană și pentru mediu. O listă orientativă care va include substanțe chimice din familia poluanților toxici PFAS, cunoscute și ca „substanțe chimice pentru totdeauna”, va fi întocmită la 18 luni de la intrarea în vigoare a legii.

Obiectivul principal al directivei este de a contribui la creșterea rezistenței solurilor la dezastrele naturale, precum valuri de căldură și fenomene meteorologice extreme, sau la alte provocări critice de mediu, cum ar fi eroziunea, contaminarea și pierderea biodiversității, transmite Comisia Europeană într-o informare de presă.

În prezent, între 60% și 70% din solurile Uniunii Europene sunt degradate sau contaminate. Un miliard de tone de sol sunt afectate în fiecare an de eroziune, ceea ce duce la o pierdere anuală a productivității agricole estimată la 1,25 miliarde de euro. Costurile asociate degradării solului sunt evaluate la peste 50 de miliarde de euro pe an.

Inițiative europene împotriva contaminării fermelor cu virusul febrei aftoase

Îngrijorările legate de răspândirea virusului febrei aftoase determină statele aflate în vecinătatea focarelor confirmate să adopte măsuri de prevenție.

În Cehia, fermierii, autoritățile guvernamentale și transportatorii colaborează pentru a reduce riscul apariției bolii în țară, în pofida blocajelor și a întârzierilor în trafic. Deși Cehia nu a confirmat niciun caz de febră aftoasă până săptămâna trecută, apropierea de Slovacia, unde au fost raportate șase focare de boală, a determinat guvernul de la Praga să impună controale riguroase la frontieră, relatează euronews.com.

În Estonia, mai multe ferme mari au luat măsuri proactive pentru a se proteja împotriva virusului febrei aftoase și au decis să nu participe la „Ziua Fermelor Deschise” de anul acesta, un eveniment care, de obicei, atrage numeroși vizitatori. „Atracția agroturismului, care le arată consumatorilor călătoria alimentelor lor de la câmp la farfurie, este un lucru mic în comparație cu riscul și teama pe care o potențială pandemie le aduce”, a declarat un fermier local pentru publicația citată. Fermele estoniene au implementat o serie de măsuri de biosecuritate, inclusiv protocoale îmbunătățite privind siguranța alimentară, mișcarea animalelor și igiena angajaților.

Croația pune în aplicare măsuri necesare și adecvate pentru a preveni apariția unui focar, a declarat ministrul croat al agriculturii. Totuși, crescătorii de animale se tem că boala ar putea ajunge în fermele lor. „Este ca pesta porcină africană, odată ce sosește, s-a terminat. Efectivele vor trebui eliminate”, a spus un fermier. Austria a implementat, de asemenea, măsuri preventive după ce boala a fost confirmată în luna martie în Ungaria și Slovacia.

În România, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) informează, într-un comunicat de presă, că au fost activate mecanismele de urgență pentru protejarea sănătății animalelor și a sectorului zootehnic național. În contextul eliminării controalelor vamale ca urmare a intrării României în spațiul Schengen, riscul introducerii bolii în exploatațiile autohtone este ridicat, se arată în documentul emis de ANSVSA. Autoritatea alimentară a anunțat că a dispus un pachet de măsuri „stricte și imediate” și un set de recomandări adresate instituțiilor competente și fermierilor.

Reamintim că, la începutul lui martie, febra aftoasă a fost detectată în Ungaria, unde până vineri, săptămâna trecută, au fost confirmate patru focare, iar la sfârșitul aceleiași luni, Slovacia a declarat stare de urgență în efortul de a elimina boala în fermele de bovine. Animale de fermă susceptibile la boală sunt bovinele, ovinele, caprinele și porcinele.